Procesul electoral din România continuă să fie învăluit de incertitudini, în contextul renumărării voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale. În timp ce decizia finală a Curții Constituționale a României (CCR) este așteptată, scenariile privind organizarea turului 2 oscilează între validarea și invalidarea primului tur, având implicații directe asupra calendarului electoral.
Decizia Curții Constituționale de a renumăra toate buletinele de vot, deși sesizarea a vizat doar trei secții de votare, a fost aspru criticată, fiind considerată o măsură exagerată care favorizează partidele parlamentare în alegerile de astăzi, prin amânarea clarificării câștigătorilor din primul tur.
În plus, eliminarea candidatei Diana Șoșoacă din competiție înainte de turul 1 a stârnit reacții, ridicând întrebări legate de corectitudinea procesului electoral. Pe de altă parte, candidatul de pe primul loc, Călin Georgescu, este privit de mulți ca fiind la fel de controversat, cu un discurs de factură legionară și de rescriere a istoriei fără fundamente reale și o agendă politică intens polarizată social, aliniate unor entități statele și non-statale, care nu au în vedere interesele României.
Disputele între PSD și USR continuă, pe fondul procesului întârziat de renumărare a voturilor
PSD a declarat ieri că diferența dintre Elena Lasconi și Marcel Ciolacu, ocupanții locurilor 2 și 3, ar fi de doar 300 de voturi, contestând astfel afirmațiile liderilor USR, care susțin o diferență semnificativ mai mare, de aproximativ 4.000 de voturi. Ambele partide recunosc, însă, că ordinea candidaților rămâne neschimbată: Călin Georgescu pe primul loc, urmat de Elena Lasconi și Marcel Ciolacu.
În lipsa unor date oficiale furnizate de Biroul Electoral Central (BEC), procesul de renumărare a fost criticat pentru lipsa de transparență. Dacă în noaptea de după alegeri rezultatele parțiale erau publicate în timp real, acum acest mecanism lipsește, alimentând speculațiile și nemulțumirile politice.
Deși BEC anunțase că renumărarea se va încheia duminică, 1 decembrie, la ora 22:00, voturile din diaspora vor continua să fie trimise până luni sau marți. Astfel, este improbabil ca toate voturile să fie numărate înainte de miercuri.
Ce ar putea să urmeze?
Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a declarat că decizia CCR poate fi luată și fără finalizarea completă a renumărării. Într-un interviu acordat Radio România Actualități, Greblă a confirmat că, până acum, ordinea candidaților nu s-a schimbat, iar numărătoarea mai include doar câteva județe.
Potrivit lui Toni Greblă, CCR are două opțiuni: prima este validarea primului tur – în acest caz, turul al doilea al alegerilor prezidențiale va fi organizat pe 15 decembrie, pentru a permite desfășurarea campaniei electorale între cei doi candidați rămași, Călin Georgescu și Elena Lasconi. A doua opțiune este invalidarea primului tur – dacă CCR va decide astfel, alegerile prezidențiale vor fi reprogramate pentru 15 decembrie (turul 1) și 29 decembrie (turul 2).
Decizia finală va depinde de concluziile privind renumărarea voturilor și de analiza legală a situației, conform Legii 370/2004, care permite anularea alegerilor doar în cazul fraudelor majore sau al schimbării ordinii candidaților calificați în turul al doilea.
Ce se întâmplă dacă mandatul lui Johannis expiră înaintea alegerilor?
În situația în care mandatul președintelui Klaus Johannis se încheie pe 21 decembrie, iar alegerile prezidențiale sunt reprogramate pentru 15 și 29 decembrie, Constituția României prevede un mecanism clar pentru asigurarea interimatului funcției prezidențiale. Conform articolului 98, atribuțiile de președinte interimar sunt preluate de președintele Senatului. Dacă acesta este indisponibil, interimatul este exercitat de președintele Camerei Deputaților.
Președintele interimar are atribuții limitate, fiind responsabil doar pentru actele necesare funcționării statului. Nu poate organiza referendumuri sau dizolva Parlamentul, însă poate îndeplini sarcinile uzuale ale președintelui, inclusiv promulgarea legilor sau reprezentarea României la nivel internațional. În cazul în care interimatul coincide cu desemnarea unui prim-ministru, președintele interimar are dreptul de a face această numire, în urma consultării partidelor parlamentare și respectând configurația politică a Legislativului.
Mandatul prezidențial este fix, conform articolului 83 din Constituție, și nu poate fi prelungit decât în condiții excepționale, cum ar fi starea de urgență sau războiul. Începând cu 22 decembrie, Klaus Johannis nu mai poate exercita funcția, iar președintele interimar rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noul președinte ales. Dacă turul 2 al alegerilor este programat pentru 29 decembrie, validarea rezultatului de către CCR și ceremonia de învestire ar urma să aibă loc abia la începutul lunii ianuarie 2025.
Această situație creează un context politic delicat, mai ales în cazul în care trebuie desemnat un nou premier în perioada interimatului, dar asigură continuitatea funcționării statului până la finalizarea procesului electoral.
Instituțiile statului amplifică inutil o situație care și așa creează nemulțumiri sociale, într-un context de război hibrid asupra României, recunoscut de CSAT ca fiind în desfășurare
România se află într-o situație delicată, în care stabilitatea democratică și încrederea publicului în instituțiile statului sunt puse la încercare. Decizia Curții Constituționale, așteptată cu mare interes, va influența nu doar organizarea alegerilor prezidențiale, ci și percepția cetățenilor asupra transparenței și corectitudinii procesului electoral. Deși în joc este viitorul mandat prezidențial, miza reală rămâne încrederea în capacitatea statului de a gestiona situații critice fără a alimenta nemulțumirile sociale.
În loc să liniștească tensiunile, instituțiile statului par să amplifice criza, printr-un proces de renumărare netransparent, întârzierea comunicării rezultatelor și lipsa unei direcții clare. Această gestionare haotică are loc într-un context sensibil, în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a recunoscut că România este supusă unui război hibrid. Astfel, autoritățile și partidele politice ar trebui să fie mai vigilente și mai responsabile în protejarea stabilității interne și a integrității democratice.
Indiferent de rezultat, organizarea alegerilor reprezintă un test major atât pentru cetățeni cât și pentru autoritățile electorale, care trebuie să demonstreze maturitatea deciziilor la vot și, cele din urmă, că pot asigura corectitudinea procesului electoral și pot răspunde așteptărilor societății. Încrederea cetățenilor în instituțiile statului este deja una șubredă și nu mai poate fi sacrificată în continuare pe altarul intereselor politice, mai ales într-un moment în care stabilitatea țării este vitală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News