[EDITORIAL] De ce au scăzut unele pensii și cine ar putea fi principalii vinovați?

Scris de Andrei Văcaru
322 vizualizari

În ultimele zile, mulți pensionari din România care au primit deciziile de recalculare au observat o scădere a pensiilor lor conform Legii 360/2023. Aceste scăderi au generat nemulțumiri și discuții aprinse. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat și cine ar putea fi responsabili pentru aceste nereguli, este esențial să analizăm atât modificările aduse formulelor de calcul, cât și actorii implicați.

Cum s-au calculat pensiile înainte și după noua lege?

Specialiștii în domeniul pensiilor publice afirmă că, înainte de intrarea în vigoare a Legii 360/2023, pensiile erau calculate folosind o formulă simplă, bazată pe două elemente principale: numărul total de puncte acumulate de-a lungul carierei (NTP) și valoarea punctului de pensie (VPP). Pentru anumite categorii de angajați, cum ar fi minerii sau artiștii, care aveau un stagiu complet de cotizare mai mic (de exemplu, 20 de ani în loc de 35), pensiile se calculau astfel: Pensie = NTP × VPP / 20 de ani. Aceasta însemna că primeau pensii mai mari, deoarece își atingeau stagiul complet mai repede.

Noua lege a schimbat însă modul de calcul. În locul vechii valori a punctului de pensie (VPP), s-a introdus o nouă valoare numită „valoarea punctului de referință” (VPR), care este mai mică: VPR = VPP / 25. Astfel, formula de calcul a pensiei a devenit: Pensie = NTP × VPP / 25. Comparativ cu formula anterioară, pensia calculată în noul mod este mai mică, deoarece NTP-ul se înmulțește acum cu un factor mai mic.

Pe lângă această schimbare, vechea lege prevedea un „indice de corecție” care creștea numărul total de puncte acumulate de pensionari. De exemplu, în ultimii ani, acest indice era de 1,41, ceea ce însemna că punctele erau majorate cu 41%. Noua lege a eliminat acest indice, lăsând punctele exact așa cum sunt, fără nicio majorare, ceea ce a dus la scăderea pensiilor.

Dacă legea este „croită greșit”, de ce trebuie pensionarii să se adreseze arhivelor pentru a demonstra stagiile de cotizare?

Trimiterea pensionarilor la arhive pentru a găsi documentele care atestă stagiile de cotizare poate părea paradoxală, mai ales dacă legea este percepută ca fiind incorectă sau dezavantajoasă. Totuși, acest lucru se întâmplă din câteva motive practice și juridice. Chiar dacă Legea 360/2023 a schimbat formula de calcul a pensiilor, documentele care atestă stagiile de cotizare sunt esențiale pentru stabilirea corectă a drepturilor de pensie. În unele cazuri, dosarele de pensie pot fi incomplete sau pot lipsi anumite documente care să ateste întreaga perioadă de cotizare. În absența acestor dovezi, recalcularea pensiei se poate face pe baza unor date incomplete, ceea ce poate duce la pensii mai mici decât cele care ar trebui acordate.

De asemenea, există situații în care anumite perioade de cotizare nu au fost corect înregistrate sau incluse în dosarul de pensie din diverse motive, cum ar fi pierderea documentelor originale sau erori administrative. Pensionarii sunt trimiși la arhive pentru a găsi și prezenta dovezile acestor perioade, astfel încât stagiile de cotizare să fie recalculate corect, iar pensia să reflecte întreaga lor carieră.

În contextul unui sistem legislativ și administrativ complex, trimiterea pensionarilor la arhive poate fi și o măsură de precauție din partea autorităților. Prin colectarea și depunerea documentelor doveditoare, pensionarii își asigură dreptul la recalcularea pensiei pe baza tuturor stagiilor de cotizare, reducând astfel riscul unor viitoare litigii sau contestații privind cuantumul pensiei. Totuși, trimiterea unor persoane aflate la o vârstă înaintată la arhive pentru a găsi stagiile de cotizare este o măsură controversată, care pare incorectă din partea guvernului, mai ales în contextul comisioanelor și taxelor mari pentru obținerea acestor documente.

Cine sunt principalii vinovați pentru scăderea pensiilor?

Responsabilitatea pentru aceste scăderi ale pensiilor și problemele apărute poate fi atribuită mai multor factori și actori specifici. Primul este Guvernul și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, direct responsabili pentru elaborarea și implementarea politicilor publice în domeniul pensiilor. Dacă recalcularea pensiilor a fost implementată fără o analiză adecvată a impactului asupra pensionarilor, responsabilitatea principală revine primului ministru și acestui minister. Dacă nu au fost prevăzute măsuri de protecție pentru pensionarii vulnerabili, vina este în mare parte a guvernului.

Al doilea vinovat pentru această situație este Parlamentul României, care a adoptat Legea 360/2023. Parlamentarii, atât din partea puterii, cât și a opoziției, au responsabilitatea de a analiza cu atenție proiectele de lege înainte de a le vota. Dacă aceștia nu au evaluat corect implicațiile pe termen lung ale acestei legi asupra pensionarilor, ei poartă o parte din responsabilitate.

O altă problemă semnificativă este modul în care a fost gestionată comunicarea și consultarea publică. Autoritățile nu au asigurat o dezbatere publică adecvată înainte de adoptarea legii și nu au informat corect cetățenii despre impactul recalculării pensiilor. De asemenea, nu au fost consultați experți în domeniu sau reprezentanți ai pensionarilor, reflectând o lipsă de responsabilitate și deschidere din partea decidenților.

Impactul scăderii veniturilor asupra calității vieții pensionarilor

Scăderea pensiilor în urma aplicării Legii 360/2023 are multiple efecte negative asupra pensionarilor afectați și asupra societății. În primul rând, în paralel cu inflația tot mai acută, scade puterea de cumpărare a pensionarilor, afectându-le accesul la alimente, medicamente și servicii de sănătate, ceea ce poate duce la scăderea calității vieții și la creșterea sărăciei. În plus, pensionarii pot experimenta stres, anxietate și depresie din cauza incertitudinii financiare, ceea ce le afectează sănătatea mentală și generală.

Pe plan social, pensionarii riscă să fie marginalizați și să se confrunte cu tensiuni familiale din cauza dependenței financiare crescute de rude și apropiați. La nivel economic, scăderea pensiilor va reduce consumul intern, afectând sectoare importante ale economiei și crescând presiunea asupra sistemelor de asistență socială. Politic, măsura poate genera nemulțumiri, proteste și schimbări în preferințele electorale.

„Asta este păcăleală!”

Deși presa națională favorabilă guvernului Ciolacu, finanțată din bani publici pentru a se exprima favorabil coaliției de guvernare, nu abordează acest subiect sau îl abordează superficial, presa independentă relevă faptul că social media este bombardată cu mărturii ale celor afectați de recalcularea impusă de guvernul PSD – PNL. În locul așteptatelor majorări, scrie EuroNews.ro, mulți pensionari s-au trezit cu pensii mai mici, ceea ce a dus la formarea de cozi la casele de pensii, unde oamenii speră să își găsească dreptatea prin depunerea contestațiilor. „Știți ce vreau? Mă rog la Dumnezeu să ne-o lase pe asta pe care o avem. Și mai mulți ani. Să nu ne omoare. Calculul îl face pe televizor, dar tot nu înțeleg. Punctajul, ce dă, ce nu dă… Să ne lase așa. Asta e păcăleală,” a declarat o pensionară de la cozile de la casele de pensii din țară.

Alți pensionari, care au lucrat o viață întreagă în minerit sau contabilitate, sunt consternați de greșelile identificate în calculul pensiilor lor. Deși au încercat să verifice formulele de calcul utilizate, rezultatele obținute nu corespund cu cele prezentate de autorități. Alți pensionari au descoperit că punctajul lunar a fost calculat greșit, ceea ce, deși pare o eroare minoră, are un impact semnificativ asupra pensiei lunare. „Este vorba de principiu,” subliniază un pensionar nemulțumit de modul în care au fost realizate recalculările.

Pensionarii afectați, unii dintre ei confruntându-se cu pensii mai mici decât cele primite anterior, sunt dezamăgiți de acest proces pe care îl consideră o „păcăleală” și se simt trădați de promisiunile guvernului. Deși ministrul Muncii a asigurat că „nicio pensie nu scade”, realitatea este că mulți pensionari au observat contrariul și se tem de viitorul lor financiar. În acest context, mulți se simt forțați să își caute dreptatea în instanță, acolo unde vor depinde de sentințele unor magistrați pe care îi așteaptă pensii cu adevărat substanțiale, unele câștigate de ei, între ei, prin decizii judecătorești.

Foto: News.ro


Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News


Alte recomandari

Scrie un comentariu

*Prin trimiterea comentariilor, ești de acord cu politica de confidențialitate privind prelucrarea datelor personale.


Site-ul utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta dumneavoastra pe site. Am actualizat politicile pentru a integra in acestea modificarile specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date. Te rog sa citesti modul in care prelucram online datele cu caracter personal. Prin continuarea navigarii pe site confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de prelucrare a datelor. Datele tale pot fi oricand sterse urmand instructiunile din document. Accept Citeste Politica de confidentialitate