După alinierea SUA la amenințarea rusă, Uniunea Europeană și Marea Britanie devin ultimul bastion al democrației autentice. Motiv pentru care se află sub un asediu constant, provenind nu doar dinspre regimul Trump și dinspre Rusia lui Putin, dar și din interior, de la suveraniștii izolaționiști care își revendică propriile națiuni și narațiuni. Mihnea Măruță, fost jurnalist și doctor în filozofie, a subliniat într-o discuție revelatoare cu Cătălin Striblea două forțe principale care amenință democrația: iliberalismul agresiv și colapsul „catedralei” democrației care se bazează pe patru piloni esențiali: instituțiile statului, Academia, mass-media și ONG-urile.
Acești piloni, care altădată constituiau fundația solidă a unei societăți libere, sunt acum fragilizați prin manipulare, dezinformare și prin inacțiunea celor care ar trebui să îi protejeze. Instituțiile statului au devenit labirinturi birocratice, tot mai rupte de realitatea cetățenilor. Educația și știința au fost atacate fără milă, în special după pandemia globală și apariția negaționismului antivaccinist. Mass-media tradițională pierde teren în fața unor platforme alternative, de multe ori toxice, care ne „hrănesc” cu exclusivități, în fapt informații false și teorii ale conspirației. Iar ONG-urile, în loc să fie apreciate pentru contribuțiile lor valoroase, precum exemplul „Noi facem un spital”, sunt demonizate ca agenți ai „sorosismului”, deși cei mai mulți habar nu au ce înseamnă asta.
Manipularea nu este întâmplătoare și se desfășoară pe trei fronturi esențiale, care împing oamenii spre mișcări antidemocratice și totalitare. Primul atac se regăsește în transformarea limbajului într-o armă, în care schimbarea impusă de stânga radicală a unor termeni fundamentali precum „mamă” și „tată” în „părinte 1” și „părinte 2”, a stârnit controverse și a creat senzația unui atac direct asupra identității umane. Mișcarea „WOKE” a deschis un front emoțional puternic, pe care iliberalii l-au exploatat din plin în interes propriu, pentru acapararea puterii.
Un alt gen de atac simbolistic vizează spre exemplu hrana, transformată în frică, prin promovarea ideii consumului „obligatoriu” de făină de gândaci ca alternativă alimentară. Aceasta a fost deturnată de conspiraționiști, precum Călin Georgescu, care a transformat anxietatea alimentară într-un slogan populist despre „Hrană, Apă și Energie”. Și nu oricum, hrana tradițională care se opune hypermarketurilor, apa care este informație, iar energia justifică inteligență rusească.
Al doilea atac perceput de cea mai mare parte a populației ține de tehnologie, mai precis de diabolizarea inteligenței artificiale (AI), care este prezentată ca o amenințare existențială, Această retorică alimentează nostalgia pentru trecut și întărește discursurile celor care militează pentru un naționalism rigid și anti-progresist. Imaginile cu Georgescu pe calul alb vin manipulativ în întâmpinarea acestei temeri, promovând întoarcerea la „vremurile tradiționale” în care tehnologia și AI nu existau.
Rețelele sociale au devenit o a treia sursă de atac, percepută de majoritatea populației ca un teren de luptă în care am devenit țintele unui conflict care ne radicalizează unii împotriva celorlalți și care ne dezbină. Iliberalii, ocolind instituțiile democratice și mecanismele de control, doresc să ajungă direct la cetățeni, manipulându-i fără obstacole și fără scrupule, dincolo de condiționarea morală a legii.
Adevărul este adesea sufocat de zgomotul propagandei, iar democrația europeană se află tot mai aproape de un punct de cotitură ce ne poate arunca în derapaje pe care le vom regreta, cu siguranță, mai târziu. Unele dintre acestea erau existente și înainte de al doilea război mondial, ceea ce îmi provoacă temerea unui conflict din care umanitatea va avea de pierdut.
Pentru a apăra democrația, este esențial să ne recăpătăm calmul și încrederea și să întărim pilonii care o susțin. Statul trebuie să devină eficient, transparent și apropiat de cetățeni. Educația trebuie să beneficieze de finanțare corespunzătoare, pentru a forma cetățeni critici și bine informați. Mass-media independentă trebuie protejată de interesele politice și economice, iar societatea civilă trebuie sprijinită, nu demonizată.
Lupta pentru democrație nu este doar o problemă politică, ci o responsabilitate colectivă. Europa poate rămâne un bastion al libertății doar dacă fiecare dintre noi înțelege pericolul iminent și acționează pentru a-l combate. Ignoranța și pasivitatea sunt cele mai mari aliați ai iliberalismului.
Este timpul să alegem de ce parte stăm!
Foto: Freepik AI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News