Declarațiile recente ale liderului PNL, Ilie Bolojan, și ale liderului Forței Dreptei, Ludovic Orban, formațiune desprinsă în 2021 din partidul liberal, privind o posibilă fuziune, precum și o colaborare politică mai largă cu REPER, au fost interpretate politic, la nivel național, ca un semnal de reconfigurare a dreptei.
În plus, refuzul premierului de a o demite pe ministra mediului, Diana Buzoianu (USR), deși PSD a solicitat expres acest lucru și a votat moțiunea simplă inițiată de AUR la adresa sa arată, mai mult decât posibila fuziune, conturarea unei contraponderi solide în jurul PNL la o alianță PSD – AUR.
Cum fuziunea ar avea efecte de la nivel central la cel local, la Stâlpeni aceste discuții trebuie analizate cu multă atenție și cu o raportare atât la stricta realitate locală, determinată de rezultatele alegerilor din 2024 și de alianța PSD – AUR vizibilă în consiliul local, cât și la experiența unei fuziuni recente, de acum un an, dintre filialele Pro România și PNL.
Un prim aspect esențial este faptul că REPER nu are filială la Stâlpeni și nici consilier local ales acum un an. În consecință, acest partid nu poate contribui la reconfigurarea Consiliului Local Stâlpeni și nu poate aduce consilieri sau voturi suplimentare în forul deliberativ local. Din acest punct de vedere, orice discuție despre schimbarea raportului de forțe în consiliu se reduce, în mod real, la actualii consilieri PNL și Forța Dreptei, raport ce ar putea fi completat de poziționarea consilierului independent Anghel Eduard, dacă acesta s-ar înscrie în PNL sau Forța Dreptei înainte de fuziune.
Un al doilea aspect este acela că rezultatele alegerilor locale din 2024 arată că, și după fuziune, structura actuală a Consiliului Local Stâlpeni nu se modifică semnificativ, deoarece PSD are șase mandate, PNL are patru mandate, Forța Dreptei are un mandat, AUR are un mandat, iar un mandat aparține consilierului independent Anghel Eduard. Chiar și în ipoteza unei fuziuni PNL – Forța Dreptei, PSD rămâne principalul pol de putere din consiliu, care și-a asigurat majoritatea prin trecerea consilierului AUR în tabăra lui Șerbănoiu, iar schimbarea majorităților depinde nu doar de aritmetică, ci și de comportamentul politic al aleșilor locali.
Experiența recentă de la Stâlpeni arată că fuziunile politice pot avea efecte inverse celor declarate.
În 2024, fuziunea dintre PNL și Pro România a fost realizată netransparent și a generat tensiuni interne majore. Membri care au contribuit la construcția politică au fost eliminați de pe poziții eligibile, iar frustrările acumulate s-au transformat, potrivit unor surse locale și unele articole de pe internet apărute în ultimul an, în sprijin indirect pentru PSD și pentru candidatul acestuia la funcția de primar, Șerbănoiu Gabi. Acest precedent nu poate fi ignorat.
Un alt aspect care nu poate fi ignorat este faptul că există riscul ca o absorbție a Forța Dreptei de către PNL să urmeze același tipar ca fuziunea filialelor Pro România și PNL din 2024. O fuziune bazată exclusiv pe numărul de membri ar putea lăsa filiala Forța Dreptei Stâlpeni fără influență reală în deciziile politice locale. Mai mult, modul de conducere atribuit actualului președinte PNL Stâlpeni, Constantin Cuțic, ridică semne de întrebare privind deschiderea față de competiția internă și față de liderii care ar putea contesta actuala structură de putere. Asta deoarece este nevoie de recunoașterea competenței și a meritocrației în interiorul noii filiale de partid ce s-ar realiza după fuziune.
Într-un scenariu identic cu 2024, este posibil ca PNL să repete greșelile trecutului și să ajungă, din nou, într-o poziție care să avantajeze PSD și pe Șerbănoiu, cel care mărturisea apropiaților săi, după alegerile de anul trecut, că s-a temut de fuziunea PNL cu Pro România, deoarece se putea constitui o forță care putea învinge PSD, dacă fuziunea se făcea inteligent, calitativ și nu bazată strict pe forța numărului de voturi și pe decizii arbitrare care au dus la un rezultat mediocru în 9 iunie 2024.
Astfel, prin generarea unor noi conflicte interne și prin majorități de conjunctură realizate de PSD cu AUR, consilieri independenți sau alte grupuri politice care ar putea rezulta la alegerile din 2028, rezultatul final ar putea fi menținerea actualei administrații și obținerea unui nou mandat de primar PSD.
Trebuie subliniat și faptul că niciun consilier local ales în 9 iunie 2024 din partea PNL sau Forța Dreptei nu își pierde mandatul în urma unei eventuale fuziuni. Același lucru este valabil și pentru consilierul independent Anghel Eduard, în cazul în care ar decide să se alăture acestui proiect politic comun.
Însă miza nu este una juridică, ci una de credibilitate, strategie și asumare politică, astfel că o fuziune PNL – Forța Dreptei la Stâlpeni riscă să fie doar o reorganizare formală, cu efecte minime asupra administrației locale și cu beneficii indirecte pentru PSD, aflat deja la putere, dar și pentru primarul Șerbănoiu.
Foto: colaj imagini Facebook
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News