Acum câteva luni bune, când practic eram membru al PNL Stâlpeni dar teoretic nu eram, am lucrat la câteva proiecte de hotărâri de consiliu local.
Proiecte pe care le-am anunțat public la momentul respectiv, chiar și la o emisiune online județeană. Acestea se refereau la reformarea sistemului de administrare a pieței de la Livezeni, ori la sprijinirea învățământului local din comuna Stâlpeni. Pe lângă faptul că n-am primit niciun sprijin, am mai fost și descurajat, sub pretextul că nu e rentabil ceea ce propusesem, fără însă a primi și argumente.
Ca să înțeleagă toată lumea, am lucrat la un proiect prin care târgul săptămânal Stâlpeni putea fi administrat legal și transparent, iar apoi puteau fi accesate fonduri pentru dezvoltarea acestui punct important al comunei. Proiectul era în faza de „draft”, adică aveam ideea de proiect și cam atât, urmând ca după consultarea publică să dezvolt proiectul și să se ajungă la varianta finală.
Bineînțeles că au venit susținătorii actualei conduceri a comunei să arunce cu pietre în stânga și în dreapta: fie că proiectul nu e bun, fie că nu se poate. Mai mult, am fost contrazis și descurajat chiar de așa zișii mei colegi de partid de pe atunci. În cele din urmă am înțeles și de ce au făcut asta, însă ce n-am putut să înțeleg niciodată a fost lipsa cronica a implicării acestora, ci doar datul cu părerea.
Verificam acum câteva zile pagina PNL Stâlpeni și am constatat că nu (mai) există niciun fel de activitate locală. M-am uitat și pe gazetă. La fel, absolut niciun articol în care acest partid să spună ceva, să comunice ceva, să fie implicat în rezolvarea unei probleme locale. Și atunci stau și mă întreb: oameni buni, dacă aveați de gând să nu faceți nimic, de ce Doamne iartă-mă!, nu i-ați lăsat pe alții care voiau, să facă ceva?
Și asta este întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem cu toții în general în viață, acasă, la locul de muncă sau în societate: dacă noi nu avem niciun plan, dacă nu vrem să luăm noi inițiativa sau dacă pur și simplu nu facem nimic, dar vedem pe altcineva că vrea să facă ceva, de ce să-l încurcăm sau să-l descurajăm? Când putem fie să-l ajutăm, și asta este varianta ideală, fie, dacă nu putem sau nu ne dorim să ajutăm, cel puțin să-l lăsăm în pace să facă singur ceea ce și-a propus!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News