Pe 24 iunie, în satele din Muntenia și Oltenia, încă se mai păstrează, pe alocuri, sărbătoarea tradițională a Drăgăicii, o celebrare cu origini străvechi, înrădăcinată în obiceiurile agrare și mitologia populară românească. Coincidența cu data Sânzienelor face ca cele două sărbători să fie adesea confundate sau suprapuse, însă în unele zone ale țării, Drăgaica are trăsături distincte și un ceremonial propriu.
În credința populară, Drăgaica este o ființă mitologică – o zână a verii, a lanurilor coapte și a dragostei – care umblă prin văzduh însoțită de un alai de fete tinere. În mod tradițional, în această zi, fetele nemăritate se îmbrăcau în alb, își împodobeau părul cu flori de câmp și colindau satul și ogoarele dansând în cerc. Cea mai frumoasă dintre ele era aleasă drept „Drăgaica” și era încoronată cu o cunună de spice și flori.
Dansul Drăgăicii avea roluri ritualice: aducea fertilitate pământului, proteja recoltele și alunga grindina și seceta. Oamenii le întâmpinau cu daruri și binecuvântări, considerând că prezența Drăgăicii asigura belșugul și sănătatea comunității.
Se spune că în această zi, florile capătă puteri tămăduitoare, iar culesul plantelor de leac trebuie făcut dimineața, pe rouă, pentru a fi eficiente. Tot azi, femeile făceau descântece și ritualuri pentru dragoste, noroc sau protecție. Se credea că Drăgaica, dacă este ignorată sau supărată, putea aduce necazuri: furtuni, boli sau pieirea recoltelor.
În cultura populară, Drăgaica nu este doar un simbol agrar, ci și o reprezentare a feminității sacre, a forței naturii și a armoniei dintre om și pământ.
Astăzi, Drăgaica este serbată doar în unele sate din sudul țării, mai ales în Muntenia și Oltenia, acolo unde tradițiile se mai păstrează viu. În alte locuri, ea a fost înlocuită sau confundată cu Sânzienele, sărbătoare recunoscută și în calendarul ortodox (Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul).
Chiar și așa, Drăgaica rămâne o parte importantă din patrimoniul imaterial românesc, o sărbătoare a soarelui, a roadelor și a zânelor bune, care ne reamintește de legătura profundă dintre comunitate, natură și sacru.
Foto: Carol Popp de Szathmary – Târgul Drăgaica (wikipedia)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News