În majoritatea sondajelor realizate de-a lungul timpului, românii afirmă că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Că distanța dintre politicienii care au un nivel de încredere foarte mic și cetățeni este cât o prăpastie. Și că nimănui nu îi pasă de nevoile lui și ale celor din jur.
Asta pe de o parte. Pe de altă parte, suntem de cele mai multe ori susținători înfocați ai unor partide, ai unor politicieni, ai unor ideologii, ori, dimpotrivă, refuznici de a ne mai uita și la analizarea a ceea ce se întâmplă în viața politică. Concluzionând, suntem dezamăgiți, dar confuzi, partizani sau apatici. De ce oare?
Publicitatea mincinoasă
Ați cumpărat vreodată ceva doar pentru că ați văzut reclama la televizor și v-a convins? După ce ați cumpărat, ați fost mulțumiți de produs? Dacă sunteți ca mine, ați cumpărat și nu ați fost mulțumiți.
Și eu am fost atras de reclamă și mi-am dat seama abia după ce am plătit prețul că este una mincinoasă: fie produsul nu a fost cel sugerat, fie nu a meritat prețul plătit, ori s-a defectat și a trebuit aruncat. Și la fel ca și mine, poate că și voi ați fost mințiți. De fapt nu neapărat mințiți, ci ați fost subiectul unei „deformări a realității” prin publicitate mincinoasă.
Ca imagine sugestivă, acest tip de deformare a realității prin publicitate negativă îl găsiți în exemplul de mai sus: o mârțoagă prezentată drept cal de rasă. Mârțoaga A deformată în calul B și vândută ca ceea ce nu este.
Ce ați cumpărat dacă ați făcut prostia, ca și mine, să credeți ce spune reclama? Mârțoaga A sau calul B?
Dacă deschideți televizorul, veți vedea o mulțime de cai B prezentați ca fiind „cea mai bună răzătoare”, „cei mai buni pantofi”, „cel mai bun aspirator”, ori suplimentul alimentar miraculos care vindecă durerea de spate sau crește potența.
Conceptul a fost cumpărat și de politicieni, apărând o nouă profesie, aceea de „consilieri de imagine”: de regulă marketeri sau jurnaliști care oferă servicii de publicitate mincinoasă. „Dragă domnule politician X, dacă veți lucra cu noi veți câștiga alegerile”, au spus aceștia.
Sau nu doar dragă domnule politician, ci chiar „dragă partidule Z, cu noi veți câștiga alegerile”. Și X sau Z au beneficiat de serviciile publicității mincinoase pentru a convinge electoratul că votează cai de rasă și nu mârțoage politice.
Vă aduceți aminte bannerele din campaniile electorale în care nu îl mai recunoșteați pe Tăriceanu, atât de mult modificaseră poza? Iar dacă nu ați aruncat cumva flyerele pe care le-ați primit de la politicienii aflați în campanie și vă uitați pe ele, veți vedea și alte personaje, la fel de bine transformate din mârțoage în cai de rasă.
Și poate acum înțelegeți că la urne este posibil să fi votat o imagine care nu corespundea cu realitatea, o mârțoagă și nu un cal de rasă. Caz în care poate veți fi răspuns și dvs la sondajele acelea în care românii sunt nemulțumiți de direcția în care se îndreaptă România.
Păi cu mârțoage la căruță nu prea ajungem departe. Și la Stâlpeni parcă asta se întâmplă, nu?
Kompromatul
Termenul reprezintă o tehnică bine pusă la punct de către serviciile secrete rusești și preluat ca metodă de anihilare a concurenței/opozitiei prin diversiuni și informații false. Definiția kompromatului și mai multe informații găsiți aici.
Ca să fie și mai ușor de înțeles am realizat imaginea de mai sus. Cineva care nu este interesat să plătească publicitate pentru că știe că este cal de rasă și poate fi perceput astfel, ori cineva care și-a câștigat o poziție dominantă în piață și nu mai are nevoie de reconfirmare este compromis, cu rea credință și prezentat ca fiind de fapt, o mârțoagă.
Produsul, serviciul sau imaginea lor sunt puse sub semnul întrebării, în cel mai bun caz, ori desființate prin doze de informații false și adevărate, suficient de bine amestecate cât să fie crezute: calul C devine astfel, prin kompromat, mârțoaga D. Pe care dvs. nu o veți mai dori, chiar dacă este gratis, ori o veți ura din toată ființa crezând cu toată convingerea că e mârțoagă, nu cal de rasă.
Exemple de cai C deveniți prin kompromat mârțoage D sunt nenumărate: dintre cele mai recente vaccinul AstraZeneca, Vlad Voiculescu, Andreea Moldovan, Bill Gates, Uniunea Europeană, dar mai vechi, precum Proclamația de la Timișoara – prezentată ca o încercare de a rupe Banatul de România -, Ion Rațiu – care nu mâncase salam cu soia -, Regele Mihai – care plecase din țară cu vagoane de aur și era vândut străinilor -, Europa – care ne vrea colonie -, Laura Codruța Kovesi – care era șefa statului paralel -, … și lista poate continua.
De departe cea mai eficientă entitate media care se ocupă cu acest kompromat este Antena 3, televiziune care a pierdut pe bandă rulantă procese în instanță cu mulți dintre subiecții kompromatului făcut de către ei. Iată doar câteva exemple: Monica Macovei, Horia Georgescu, Laura Codruța Kovesi. Specific din nou, în instanță.
Adică niște judecători au verificat probele din dosare și au decis definitiv că ce au spus cei de la Antena 3 au fost minciuni date pe post ca să îi compromită pe cei vizați. Și că trebuie să plătească pentru faptele lor. Cu bani care înseamnă extrem de puțin în raport cu cât sunt plătiți pentru kompromat: mii de euro pe lună.
Ce alegem, așadar?
Și Gazeta a scris despre anumite persoane care ocupă funcții în administrația locală și nu laudativ. Este acesta un kompromat? Este singura dorință a celui ce a scris astfel de articole aceea de a compromite persoana respectivă, scriind minciuni sau jumătăți de adevăruri?
Răspunsul este nu. Gazeta de Stâlpeni nu practică nici publicitate mincinoasă și nici kompromatul.
În primul rând pentru că tehnica kompromatului se referă în cea mai mare parte la defectele personale, la nerealizările sau deformarea realizărilor celui vizat, în timp ce noi am spus de atâtea ori că disociem persoana de funcție. Că vom critica întotdeauna incompetența și reaua credință, acolo unde ele există, cu dorința de a le îndrepta în folosul oamenilor. Astfel nu ne vom lega niciodată de religia, sexul, etnia, statura, ori alte aspecte personale.
În al doilea rând pentru că nu ne plătește nimeni să scriem la Gazetă. Nu avem interese ascunse și nimeni nu va scrie că alesul de acum Y este rău, în timp ce el ar fi cea mai bună soluție.
Și nu în ultimul rând pentru că vedem cum mârțoagele A sunt vopsite în cai de rasă pură B, în timp ce caii pur sânge C sunt denigrați și zugrăviți ca mârțoage D. Iar noi vrem să vă ajutăm să vedeți cine este cal pur sânge și cine mârțoagă, nu punându-vă lupa unui anumit partid în fața ochilor, ci înarmându-vă cu metode simple, prin care să decideți singuri cine este cal și cine mârțoagă. Asta doar dacă vă decuplați de sursele de publicitate negativă și kompromat și eliminați zgomotul de fond care să vă zăpăcească. Iar aceste metode sunt buna credință și competența, dar mai ales să vă uitați nu la ce spune cineva, nu la promisiuni, ci la fapte.
Doar așa vom putea pune caii la căruța Stâlpeniului și nu ne vom mai plânge că nu mergem în direcția cea bună.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News