Plecarea din România și stabilirea în străinătate rămâne o realitate dureroasă pentru foarte mulți români care, în ciuda dorinței de a reveni acasă, se confruntă cu obstacole mari, deși clasa politică declară că face totul pentru a-i determina să se întoarcă. În cele ce urmează, vom explora mai detaliat trei cazuri semnificative care oferă o perspectivă clară asupra motivelor pentru care acești români nu se mai întorc în România sau, dacă o fac, în urma experiențelor trăite aici renunță în scurt timp la țara unde s-au născut.
Cazul lui Cătălin: Lupta împotriva corupției și birocrației
Conform unui articol publicat recent de PressHub, Cătălin a plecat din România, nu din motive financiare, ci din cauza unui mediu corupt și a dificultăților întâlnite în menținerea unui business. El povestește că înainte de anul 2000, perioadă în care a decis să părăsească țara, România era afectată de un nivel ridicat de corupție și de o birocrație asfixiantă. În plus, interesul limitat pentru domeniul în care lucra, IT-ul, a fost un alt motiv pentru plecare. În ciuda faptului că tehnologia se dezvolta bine și în România, mentalitatea și lipsa de educație în domeniul online-ului au făcut ca acesta să se simtă în Anglia mult mai în largul său.
Deși Cătălin recunoaște că își dorește să revină în România, el se confruntă în continuare cu corupția ridicată, ceea ce îl împiedică să facă acest pas. A încercat să se întoarcă în țară și chiar să-și deschidă un SRL, dar s-a lovit de un sistem birocratic greoi și de sfaturi care îl îndemnau să rămână în străinătate. Experiențele sale subliniază problema profundă a corupției în România, care persistă ca un obstacol major în calea întoarcerii pentru mulți români plecați din țară, chiar și din Stâlpeni.
Cazul Dorinei și al soțului ei: Abuzurile autorităților și lipsa încrederii în sistemul judiciar
Dorina a avut parte de o experiență traumatizantă cu autoritățile române în perioada anilor 1993-1994. Un șef de la poliția economică, din orașul de lângă Stâlpeni unde își deschisese o mică afacere, a făcut presiuni asupra ei pentru a se asocia cu el în afaceri. Când a refuzat, ea și familia sa au devenit ținta unor abuzuri incredibile. Inspectorii, subordonații celui cu care au refuzat să se asocieze, le-au impus o amendă de 3.000 de lei, pentru un presupus preț căzut pe jos și neafișat al bananelor din magazinul acestora.
Cu toate că li s-a spus că amenda este incorectă, contabilul firmei considerând-o drept ilegală și exagerată, sfătuindu-i să nu o plătească, Dorina și soțul său au fost nevoiți să o achite. Asta deși amenda fusese impusă doar soțului, nu și ei. Cu uimire și frustrare, au aflat că abuzurile nu se opresc aici, soțul fiind trimis în închisoare câteva zeci de zile pentru întârzierea plății. Asta în condițiile în care în România infractorii care au furat milioane de euro nu au pățit nimic.
După ispășirea pedepsei, ea a primit o scrisoare prin care i se comunica că a existat o eroare judiciară, fără ca însă cineva din statul român să răspundă pentru aceasta. Experiența devastatoare a zdruncinat încrederea Dorinei în sistemul judiciar românesc și a dus la decizia de a pleca cu toată familia în Spania, departe de România. Unde spune că va rămâne permanent, dacă sistemul judiciar de aici va continua să rămână corupt și abuziv.
Cazul Marianei: Problemele sistemului de sănătate
Cazul Marianei evidențiază problemele grave din sistemul de sănătate din România. Mariana s-a îmbolnăvit și a aflat că are nevoie de o intervenție chirurgicală. Cu toate acestea, i s-a spus că va trebui să aștepte opt luni pentru operație. Văzând că după cele opt luni nu se întâmplă nimic, a revenit la spital unde i s-a spus că va trebui să plătească o sumă semnificativă pentru a fi programată, 5.000 de euro. Șpagă.
Fără resursele financiare necesare, Mariana a avut noroc că avea o verișoară în Germania și că, în ciuda problemelor medicale, încă putea munci. A plecat din țară, a muncit câteva luni acolo, apoi într-o zi s-a simțit rău și a fost dusă la spital. Fiind angajată cu forme legale, se înțelege că era asigurată și a fost operată imediat. A beneficiat apoi de 4 luni concediu medical, în Germania acesta fiind plătit 100%: o lună plătește angajatorul și restul asigurarea, care acoperă și costul operației.
S-a refăcut complet, merge la muncă în continuare, dar nu vrea să mai audă de România. Muncise 30 de ani în țară și o lăsau să moară ca pe un câine, că nu avea bani de șpagă. Și-a adus și familia în Germania și, după experiența dramatică trăită în România, Mariana vrea să iasă la pensie acolo, pentru a rămâne asigurată medical, chiar dacă într-un viitor îndepărtat se va întoarce în România, la casa lor de aici, unde i-au rămas părinții.
De ce nu se întorc românii din străinătate acasă
Foarte multe experiențe pe care le puteți găsi relatate pe forumurile românilor din diaspora arată că sunt cazuri în care, după 15-20 de ani munciți în străinătate, cu economii de zeci de mii euro, s-au întors în țară, hotărâți să pornească o afacere, care să le asigure traiul. Au dat bani în stânga și-n dreapta pentru hârtii, autorizații, aprobări, … au dat șpăgile cerute de autorități, până au rămas fără bani. Descurajați de birocrație, injustiție, corupție și cheltuieli neașteptate s-au întors de unde au venit.
Până la granița cu România, cei din diaspora fac 8-12 ore cu autoturismul. De la graniță până acasă la Stâlpeni, ori în Muntenia sau Moldova, fac peste 10 ore, deși mai au noroc de câțiva ani, de un pic de autostradă. Mulți dintre acești români dezamăgiți de propria țară nu-și mai petrec tot concediul în România, ci vin 10 zile să-și vadă părinții, neamurile și să rezolve cu actele, iar restul concediului merg în vacanțe în Europa.
Infrastructura, prețurile, unele mai mari ca în vest și sistemul în general, îi dezgustă. Românii rămași în țară îi cred „fițoși” pe cei plecați, dar după ce aceștia le explică că este normal să ți se respecte drepturile, văd altfel lucrurile, înțelegând și ei că este nevoie de reforme structurale profunde, de o altfel de conducere politică și de mai multă atenție pentru drepturile cetățenilor, mai ales pentru clasa de mijloc.
În ciuda dorinței de a reveni acasă și de a contribui la dezvoltarea României, aceste experiențe nefericite demonstrează că există obstacole semnificative care îi țin departe de țară. Pentru ca România să devină mai atractivă pentru românii din diaspora, este esențial să se facă progrese semnificative în eliminarea corupției, îmbunătățirea legilor și a justiției, investiții în infrastructură și utilități și reforma sistemului de educație și de sănătate.
Doar aceste schimbări necesare în România pot să încurajeze revenirea românilor plecați și să contribuie la dezvoltarea țării. Fără ele, nicio șansă de a schimba această stare ce nu poate fi negată, oricâte promisiuni ar face partidele aflate la putere sau în opoziție.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News