8 martie, Ziua Internațională a Femeii, sărbătorită în aproape toate țările globului, a trecut cu flori, cadouri și găuri în buzunarele bărbaților, însă problemele femeii în societate rămân aceleași. În România, situația femeilor este una complexă și reflectă o combinație de progrese și provocări.
Golurile de gen și inegalitățile persistente
România ocupă locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce privește inegalitatea de gen, conform datelor din 2022 ale Institutului European pentru Egalitatea de Gen. Deși inegalitatea de gen ar putea fi redusă, aceasta rămâne o provocare majoră. Eliminarea inegalității de gen ar putea contribui la o creștere economică de 8,7% a PIB-ului României până în 2030, conform estimărilor McKinsey.
Piața muncii
România se confruntă cu un decalaj semnificativ de gen în ceea ce privește participarea la forța de muncă, în comparație cu alte state din Uniunea Europeană. Femeile sunt subreprezentate în piața muncii, iar salariile lor sunt inferioare celor ale bărbaților, chiar dacă decalajul salarial este sub media UE. În 2014, femeile au reprezentat aproape 46% din numărul persoanelor active pe piața forței de muncă a UE, însă rata lor de participare este în continuare mai mică decât cea a bărbaților.
Raportul Băncii Mondiale arată că populația activă în vârstă de muncă a României este în scădere, în mare parte din cauza emigrației și a participării scăzute pe piața muncii, ceea ce reduce oferta de forță de muncă și, prin urmare, creșterea economică potențială. Decalajul salarial dintre femei și bărbați în România este de 21,6% în anul 2023, conform analizei realizate de PwC România. Aceasta reprezintă o provocare majoră, iar eforturile pentru reducerea inegalităților trebuie să continue.
Normele de gen
Peste 8 din 10 români consideră că rolul principal al femeilor este să aibă grijă de casă și familie. Aceste norme de gen încă persistă și împiedică progresul către eliminarea inegalității de gen. Promovarea egalității de gen și combaterea stereotipurilor necesită un efort colectiv și o abordare pe multiple niveluri.
Educația și conștientizarea în școli și comunități, campaniile de conștientizare în mass-media și pe rețelele sociale sunt esențiale. Modelarea unui comportament egalitar de către părinți, profesori și lideri comunitari este de asemenea, importantă. Legislația și politicile trebuie să protejeze drepturile femeilor și să promoveze egalitatea de șanse.
Susținerea femeilor în poziții de conducere și combaterea stereotipurilor în media sunt, de asemenea, importante. Monitorizarea progresului este necesară pentru ajustarea strategiilor.
Sănătatea femeilor
Femeile se confruntă cu dificultăți în accesul la serviciile de sănătate. Rata ridicată de sarcini la adolescente și restricțiile privind drepturile la avort reprezintă riscuri semnificative pentru sănătatea reproductivă a femeilor. Aceste probleme afectează nu doar bunăstarea fizică, ci și cea emoțională și socială a femeilor.
Este esențial să se promoveze educația pentru sănătate, inclusiv cea sexuală, accesul la contracepție și drepturile reproductive pentru a îmbunătăți starea de sănătate a femeilor.
Rata de nașteri în rândul fetelor sub 18 ani
În România, rata de nașteri la tinerele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani este de 34 de nașteri la 1.000 de adolescente. Aceasta ar trebui să reprezinte o preocupare semnificativă, iar accesul la îngrijiri medicale și educație privind sănătatea sexuală și reproducerii joacă un rol esențial în abordarea acestei situații. Adolescentele ar trebui să beneficieze de sprijin și informații adecvate pentru a face alegeri sănătoase și responsabile în ceea ce privește sănătatea lor sexuală și maternitatea timpurie.
În concluzie, România trebuie să continue să lucreze pentru a reduce inegalitățile de gen, să promoveze schimbări culturale și să ofere sprijin femeilor în toate domeniile vieții. Doar prin eforturi comune putem crea o societate mai echitabilă și mai prosperă pentru toți.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News