Acum 2 luni, pornind de la „frenezia mediatică” din jurul decesului Iuliei Marin, am scris despre stigma din jurul sănătății mintale, [EROII DE LÂNGĂ NOI] Fiecare zi este o victorie!. Așa că m-am gândit că ar fi folositor să încep o serie de articole cu privire la diferitele boli care pot avea impact asupra sănătății mintale.
Anxietatea, o altă boală de acest gen, reprezintă o stare emoțională pronunțată, manifestată prin neliniște, care se poate asocia cu palpitații, transpirație și nervozitate. De cele mai multe ori, aceasta apare ca răspuns al unui eveniment stresant sau al unei stări prelungite de tensiune. Alteori, apare ca anticipare a unui viitor agent de stres.
Câteva din cele mai comune simptome specifice tuturor tipurilor de anxietate sunt:
- nervozitate crescută;
- neliniște excesivă;
- stări de agitație;
- sentimentul de pericol iminent;
- frică sau panică permanentă (îți faci griji pentru orice);
- respirație greoaie;
- palpitații și bătăi rapide și neregulate ale inimii;
- gură uscată, greață și amețeli;
- febră musculară;
- frisoane;
- mâinile și picioarele reci sau transpirate;
- probleme de concentrare;
- gânduri care nu au legătură cu realitatea;
- probleme de somn;
- afecțiuni gastrointestinale;
- imposibilitatea de a controla anumite emoții;
- dorința de a evita situațiile de care te temi;
- senzație de slăbiciune și oboseală.
Există diferite tipuri de anxietate:
- Atacurile de panică – stări emoționale extrem de puternice, asociate cu o senzație de moarte iminentă, chiar daca nu este prezent niciun pericol real;
- Fobia – stare de anxietate severă, raportată la un eveniment (ex: vorbitul în public), o activitate (ex: înotul) sau chiar un lucru sau o ființă anume (ex: insecte);
- Anxietatea de separare – frică accentuată și constantă de a nu pierde contactul cu persoanele de care este atașată și face orice este posibil sa stea cât mai aproape de ele, pentru a evita o posibilă separare;
- Anxietatea generală – experimentarea unor griji constante, accentuate, asupra unor aspecte generale precum relația cu familia și prietenii, situația financiară și perspectivele de viitor.
De luat în seamă că diagnosticul este pus de către un psihiatru, pe baza unui control amănunțit și prezența unui număr cât mai mare din simptomele de mai sus. De asemenea, doctorul psihiatru va stabili cursul de tratament cu care pacientul este cel mai confortabil și care îl va ajuta pe acesta să controleze stările mintale pe care le experimentează în momentele acelea.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News