Congresul Extraordinar al PNL de duminică a produs una dintre cele mai importante curățiri interne din ultimii ani, iar efectele se vor resimți inclusiv în Argeș. Reconfirmarea lui Ilie Bolojan la conducerea partidului până în 2030 alături de o nouă echipă și adoptarea rezoluțiilor care prevăd excluderea a cinci liberali, printre care și Alina Gorghiu, dar și a liberalilor care ar participa la formarea guvernului Adrian Veștea, schimbă radical raporturile de forță din PNL.
În plan județean, decizia echivalează practic cu o decapitare a actualei conduceri a PNL Argeș, organizație condusă de Alina Gorghiu și în care senatorul Mihai Coteț reprezintă o alternativă viabilă, fiind una dintre cele mai importante figuri politice.
Alina Gorghiu, în contradicție cu direcția stabilită de Congres
Criza din PNL a pornit în urmă cu câteva săptămâni, când președintele Nicușor Dan l-a desemnat fără consultarea PNL pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Decizia a fost criticată inclusiv în interiorul organizației județene. Primarul comunei Țițești, Gheorghe Savu, afirma pentru Gazeta de Stâlpeni că desemnarea lui Adrian Veștea reprezintă o eroare și critica decizia șefului statului.
Ulterior însă, același primar Gheorghe Savu s-a numărat printre primarii care, potrivit Alinei Gorghiu, i-ar fi acordat acesteia și senatorului Mihai Coteț un mandat de susținere a premierului desemnat.
Pe 15 iunie, Alina Gorghiu anunța pe Facebook că a primit, alături de Mihai Coteț, „mandatul primarilor liberali din Argeș” pentru susținerea guvernului Veștea, susținând că alternativa ar fi fost trimiterea PNL în opoziție și revenirea PSD și AUR la guvernare. Tot atunci, fostul ministru vorbea despre necesitatea unui dialog între Ilie Bolojan și Adrian Veștea și ridica problema identității doctrinare a partidului, întrebând dacă PNL trebuie să rămână un partid liberal-conservator sau să se orienteze spre o direcție progresistă.
Numai că, mesajul său de susținere a fost imediat invalidat de lideri județeni, inclusiv de senatorul Mihai Coteț. Și, deși Alina Gorghiu invoca un mandat primit de la primari pentru susținerea premierului desemnat, iată că nominalizarea sa ieri, depusă în parlament pentru funcția de vicepremier în viitorul cabinet Veștea, nu a fost precedată de vreun mandat explicit din partea organizațiilor locale sau a aleșilor din Argeș.
Contestatarii merg în instanță și formează „Facțiunea Conservatoare”
Și înainte și după adoptarea rezoluțiilor Congresului, gruparea apropiată lui Adrian Veștea – Alina Gorghiu – Hubert Thuma a trecut la contraatac. Potrivit informațiilor apărute în site-ul de știri Aktual24, Alina Gorghiu și ceilalți contestatari au decis să atace din nou în instanță deciziile partidului, pentru a doua oară în ultimele săptămâni, și au lansat ceea ce au numit „Facțiunea Conservatoare” din cadrul PNL.
Printre semnatarii declarației se numără Adrian Veștea, Toma Petcu, Hubert Thuma, Cătălin Predoiu, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Alexandru Popa, Andrei Alexandru, Andrei Baciu, Monica Anisie, Ciprian Pandea, George Scarlat, Ion Iordache, Lucian Bode, Aneta Matei, Mihai Culeafă, Mihai Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Răzvan Prișcă, Sorin Cîmpeanu, Sebastian Rusu și Eduard Mititelu. Aceștia susțin că rezoluțiile Congresului sunt lipsite de temei statutar, că au acționat în acord cu mesajele venite din baza partidului și că PNL ar trebui să permită existența unor curente doctrinare distincte.
Contestatarii reclamă inclusiv existența unui „linșaj” pe rețelele sociale și acuză actuala conducere că a întreținut blocajul guvernamental, împiedicând formarea rapidă a unui executiv.
În Argeș, voci importante se poziționează de partea lui Ilie Bolojan
Dacă Alina Gorghiu și apropiații săi contestă deciziile congresului, alte organizații din județ par că se aliniază noii conduceri. Președintele PNL Costești, Gabriel Gheorghe Tudor, și-a declarat public pe facebook susținerea pentru Ilie Bolojan chiar înainte de votul din Congres.
„Eu, Gabriel Tudor, vremelnic președinte al PNL Costești Argeș, susțin Ilie Bolojan. Sunt convins că este alegerea corectă pentru Partidul Național Liberal”, a transmis acesta, criticând în același timp transformarea unor foști susținători ai conducerii județene în „revoluționari de profesie”.
La rândul său, senatorul Mihai Coteț afirma încă din 16 iunie că va rămâne alături de Ilie Bolojan și de direcția de reformă a partidului, susținând că PNL trebuie să reziste „compromisului, combinațiilor toxice și jocurilor de culise”.
„Tocmai de aceea voi continua să susțin direcția asumată de Ilie Bolojan și valorile în care cred. Nu pentru că este calea ușoară, ci pentru că este singura cale pe care o pot privi cu împăcare atunci când mă uit în ochii voștri și spre mine însumi”, a afirmat Mihai Coteț în 17 iunie pe Facebook.
Pozițiile celor doi confirmă, practic, rezultatul votului exprimat duminică de cei aproximativ 1.800 de delegați ai Congresului. Însă, în ansamblul vocilor liberale din județ par singulare, primarii PNL din județ nepărând că vor să se poziționeze ferm de o parte sau alta față de cele două facțiuni apărute în urma desemnării de către Nicușor Dan a premierului , în persoana lui Adrian Veștea, fără să consulte PNL.
Constantin Cuțic, PNL Stâlpeni: „Deciziile privind activitatea noastră politică vor fi luate la Stâlpeni”
Într-o declarație pentru Gazeta de Stâlpeni, președintele PNL Stâlpeni, Constantin Cuțic, a adoptat o poziție echilibrată. Acesta a amintit buna colaborare avută cu Alina Gorghiu și faptul că nu dorește să comenteze deciziile care o privesc, chiar dacă unele dintre acestea nu coincid cu propria sa viziune.
Iată ce a transmis Constantin Cuțic:
„În calitatea mea de președinte al PNL Stâlpeni, consider că trebuie să manifest reținere și echilibru atunci când mă refer la deciziile luate la nivelul conducerii centrale a partidului.
Am avut o colaborare foarte bună cu doamna Alina Gorghiu, președinta PNL Argeș, atât în perioada în care s-a realizat integrarea colegilor din Pro România în cadrul PNL, cât și ulterior. Din acest motiv, nu îmi permit să comentez sau să judec deciziile care o privesc, chiar și atunci când unele dintre acestea nu sunt pe deplin în concordanță cu propria mea viziune politică. De asemenea, vechimea mea relativ redusă în cadrul Partidului Național Liberal nu îmi conferă autoritatea necesară pentru a face aprecieri ample asupra deciziilor și strategiilor adoptate la vârful partidului.
În ceea ce privește deciziile adoptate astăzi de Congresul Extraordinar al PNL, privesc cu interes și încredere reafirmarea unei identități politice distincte a partidului și consolidarea unei direcții care presupune delimitarea clară față de PSD. Această orientare este în concordanță cu poziția pe care am susținut-o constant la nivel local, unde PNL Stâlpeni a desfășurat o activitate de opoziție fermă față de administrația PSD. Din această perspectivă, nu pot decât să salut o decizie care întărește consecvența mesajului politic pe care l-am promovat până acum.
Politica rămâne, însă, un domeniu dinamic, în care situațiile și raporturile de forțe se pot modifica rapid. Nimeni nu este de neînlocuit, iar succesul unei organizații politice depinde mai mult de forța ideilor și de capacitatea de a răspunde așteptărilor cetățenilor decât de un singur lider.
Am apreciat activitatea domnului Ilie Bolojan și multe dintre principiile pe care le-a promovat de-a lungul timpului: reducerea risipei banului public, eficientizarea administrației, combaterea corupției, creșterea calității investițiilor publice și limitarea influenței clientelei politice. De altfel, multe dintre aceste obiective s-au regăsit și în programul cu care am candidat la Primăria Stâlpeni. În același timp, au existat și măsuri sau poziții pe care le-am considerat discutabile ori mai puțin potrivite contextului, ceea ce este firesc într-o democrație și într-un partid în care opiniile pot fi diferite.
Experiențele acumulate de români în ultimele decenii și dezamăgirile provocate de întreaga clasă politică mă determină să rămân rezervat în formularea unor elogii necondiționate la adresa oricărui lider politic. Îl apreciez pe domnul Ilie Bolojan și sper ca direcția pe care o propune astăzi pentru PNL să fie una corectă, coerentă și benefică pentru România. Cel mai important criteriu de evaluare va rămâne, însă, rezultatul concret al acțiunilor politice și administrative.
Îmi doresc ca Partidul Național Liberal să câștige încrederea românilor prin fapte și rezultate, să obțină victorii electorale atât la nivel local, cât și la nivel național, iar cetățenii să resimtă în mod real prosperitatea și dezvoltarea pe care le așteaptă de atât de mult timp.
În ceea ce mă privește, cei care mă cunosc știu că nu voi accepta niciodată să fiu marioneta nimănui. Atât timp cât voi conduce organizația PNL Stâlpeni, deciziile privind activitatea noastră politică vor fi luate la Stâlpeni, în dialog cu membrii organizației și în concordanță cu interesele comunității locale și cu principiile pe care le-am susținut în fața cetățenilor.”
Constantin Cuțic se află în prezent într-o misiune de serviciu în Maroc și a precizat că, după revenirea în țară, va convoca o ședință a Biroului Politic Local pentru a afla și poziția celorlalți membri ai organizației.
Încotro se îndreaptă PNL Argeș?
În funcție de deznodământul conflictului de la centru, de numirea sau respingerea în parlament a guvernului Veștea, PNL Argeș ar putea intra într-o perioadă de reașezare profundă. Dacă procedurile de excludere vor continua și Alina Gorghiu va rămâne în afara partidului, organizația județeană va trebui să își reconstruiască rapid conducerea și să stabilească dacă rămâne unită în jurul noii echipe conduse de Ilie Bolojan sau dacă o parte dintre liderii actuali vor urma proiectul politic conservator anunțat de gruparea din care face parte Alina Gorghiu.
În același timp, soarta guvernului Veștea va influența direct viața internă a partidului. O eventuală învestire a cabinetului ar putea accentua ruptura dintre cele două tabere, determinându-i pe unii primari care depind de resursele de la centru să treacă de parte „formațiunii conservatoare”, fără a schimba și partidul, în timp ce eșecul formării guvernului ar consolida poziția conducerii rezultate în urma Congresului și ar accelera procesul de reorganizare a PNL, inclusiv în Argeș. Unul în care un rol important îl poate juca și Forța Dreptei, cu care mai mult ca sigur va fi absorbit în PNL în viitorul apropiat.
Cert este că, după congresul din 21 iunie, PNL Argeș nu mai este aceeași organizație. Iar lunile următoare vor decide dacă liberalii argeșeni vor reuși să treacă întăriți politic și organizațional peste cea mai serioasă criză internă din ultimii ani sau dacă ruptura de la centru se va transforma într-o ruptură și în teritoriu, cu efecte negative la următoarele alegeri.
Foto: colaj imagini Ziarul Financiar, Agerpress, Interes public
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News