Încerc de câteva săptămâni să pun pe hârtie opinia personală cu privire la ce se întâmplă în Palestina din 7 octombrie încoace, și cred că dificultățile mele vin de la tragediile care ies în fiecare zi la iveală.
Dacă pornim de la începutul evenimentelor, teritoriul unde la ora actuală este statul Israel se numea Palestina, până în 1948, când evreii stabiliți acolo între 1882 si 1903 și-au declarat independența sub conducerea lui David Ben-Gurion ca prim ministru. La momentul acela ei dețineau 51% din teritoriu, iar independența lor a fost de atunci motiv de conflict în regiune, împotriva țărilor arabe, Egipt, Iordania, Irak, Syria si Liban.
În 2006 Israelul a intrat în conflict cu Hezbollah – un grup islamic șiit din Liban, dar și cu Hamas – un grup sunit islamist din Palestina, asupra teritoriilor ocupate de fiecare grup. Atât șiiții cât și suniții sunt părți ale comunității musulmane, ale căror credințe diferă doar prîn cum își aleg conducătorii, primii considerând că trebuie conduși de autoritatea divină, în timp ce cei din urma preferă conducători aleși din comunitate.
În urma războaielor și anexării diferitelor teritorii, palestinienii au ajuns să trăiască în 2 zone: fâșia Gaza – 360 km2, și West Bank – 5600 km2, care în 2009 erau recunoscute de Națiunile Unite ca fiind controlate de Israel. Ambele sunt aproximativ 22% din teritoriul original asignat Statului Palestinian în 1948 de Națiunile Unite, restul fiind ocupat de Israel din „motive de securitate”. Politicile Israelului în cele două teritorii sunt controversate: în West Bank palestinienii nu aveau dreptul să meargă pe anumite străzi sau erau frecvent arestați, fără vreun motiv anume, chiar și dacă erau copii; vezi cazul lui Ahed Tamini, care la doar 16 ani a fost arestată pentru 9 luni fiindcă a agresat un soldat israelian care îi împușcase verișorul.
Vine 7 octombrie 2023 când membrii ai Hamas, armați, au intrat pe teritoriul de sud al Israelului și au făcut aproximativ 1.200 de victime, cele mai multe dintre ei civili, incidente pe care Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului continuă să le investigheze. De asemenea, ei au mai luat 240 ostatici, aflați acum într-o locație necunoscută.
Este demn de notat ca Secretarul General al Națiunilor Unite, Antonio Gutierres a declarat că atacurile din 7 octombrie „nu s-au întâmplat întru-un vacuum. Poporul Palestinian a fost supus în ultimii 56 ani unei ocupații sufocante. Palestinienii și-au văzut pământul devorat sistematic de așezări israeliene și violență”. El a mai declarat că „palestinienii nu ar trebui să fie pedepsiți colectiv pentru acțiunile Hamas”.
În ultimele 4 săptămâni, sub pretextul că se apără de Hamas, Israelul a bombardat sistematic fâșia Gaza, controlată de aceștia. În urma atacurilor, despre care unii spun că sunt echivalentul a 2 bombe nucleare, au murit 11.700 palestinieni, dintre care 4.000 copii și 39 jurnaliști, iar în West Bank alți 178 palestinieni. Prin comparație, israelienii au cauzat moartea a de 10 ori mai mulți cetățeni decât numărul de victime pe care le-au avut.
În plus, se estimează că aproximativ 2.000 de oameni sunt încă prinși sub dărâmături, iar 500.000 aflați în nordul fâșiei Gaza și-au părăsit casele, pentru a pleca din calea conflictului, care nu pare a se termina prea curând.
Pe lângă componenta factuală a conflictului (un popor care s-a decis să își bombardeze vecinii), ultimele săptămâni au fost stăpânite și de un război informațional. Dintre cele două tabere, doar una are suficientă influență globală să întoarcă situația în favoarea ei, pentru a câștiga suficient suport internațional. Ați văzut vreun post TV să vorbească în primele 2-3 săptămâni de cetățenii palestinieni care mureau pe capete? Eu am văzut doar burtiere laudative la adresa luptei împotriva Hamas.
Israelul a bombardat ambulanțe, spitale, rezervele de apă, electricitate și combustibil ale palestinienilor, tabere de refugiați, zone rezidențiale, școli ale Națiunilor Unite, și lista poate continua. Criza umanitară în zonă este estimată a fi una dintre cele mai mari din ultima perioadă, iar conflictul pare departe de a se încheia.
Dacă doriți să fiți informați cu privire la situația din zonă, vă recomand 3 tineri care s-au transformat în jurnaliști civici și postează pe Instagram ororile prin care trec: @motaz_azaiza, @wizard_bisan1 și @byplestia. Au între 22 și 24 de ani și aveau o viață normală înainte de război.
Fiți pregătiți pentru imagini care vă vor face recunoscători că sunteți români și trăiți în România.
Referințe:
- Israel – Facts, History & Conflicts | HISTORY
- Key Differences Between Shia and Sunni Muslims (learnreligions.com)
- Ahed Tamimi – Wikipedia
- Casualties of the 2023 Israel–Hamas war – Wikipedia
- UN secretary-general: Hamas attacks on Israel “did not happen în a vacuum” (cnn.com)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News