Da. Aceasta este Franța! Pestriță, colorată, orgolioasă, dar puternică. Ceremonia de ieri a fost trailerul perfect. Incursiune în istorie, în socialul francez, în diversitatea uneori stridentă a „zoologiei umane”.
Lumea fascinantă a fraților Auguste și Louis Lumière, inventatorii cinematografiei, lumea uneori nebună a modei și a luxului à la française, cabaretul francez și balonul care a dus flacăra olimpică între stele, omagiu dedicat fraților Montgolfier au fost prezente ieri, în ceremonia de deschidere a jocurilor olimpice.
Chiar și ménage à trois, atât de francez, a fost evocat provocator, iar incursiunea prin Louvre și descinderea istorică cu imaginea grotescă a Mariei Antoaneta, regina decapitată, toate astea au arătat lumii o imagine a Franței care nu se sfiește, care desfide moralități, tabuuri, icoane.
Văzută din afară, Franța pare ciudată. Dinăuntru, forfota te amețește. O țară neguvernabilă care nu are nevoie de guvern. Un haos organizat. O revoluție cinematografică perpetuă. Dar un loc de pe Terra care fascinează, care te face să o detești și să o iubești schizofrenic.
Nadia Comăneci, purtând torța, a adus România în miezul acestui moment glorios al sportului, făcându-ne să exultăm de mândrie. Celine Dion a fost inima de dragoste a acestui spectacol, iar din el nu putea lipsi Edith Piaf. La sfârșit, comentatoarea televiziunii franceze aflată în studio a izbucnit în lacrimi. Au fost nevoiți să bage publicitate. Atât de contestate aceste jocuri în Franța, dar ce catharsis izbăvitor a fost seara de ieri.
Poți să urăști sau poți să iubești Franța, dar nu poți să o ignori. Ne întoarcem la gâlceava de toate zilele. Ieri a fost seara în care Marea Doamnă și-a făcut de cap așa cum știe ea, cu stil.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News