Bugetele, indiferent de nivelul lor (național, județean, local sau al instituțiilor/firmelor), sunt compuse din două categorii principale: venituri și cheltuieli. Dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile atunci suntem în situația de excedent, iar dacă sunt mai mici, de deficit bugetar. Veniturile pot fi proprii, din transferuri condiționate (exemplu bursele școlare, indemnizații persoane cu handicap, proiecte de investiții gen „Anghel Saligny”, etc) sau transferuri necondiționate, a căror destinație va fi stabilită nu de sursă, ci de beneficiar.
Cheltuielile sunt împărțite în funcție de scopul lor: cheltuieli de funcționare (de personal, bunuri și servicii, asistență socială, etc) și cheltuieli de dezvoltare (investiții și de capital). În cursul anului, cheltuielile pot fi majorate sau scăzute, prin rectificări bugetare, în funcție de dinamica veniturilor. Și evident, cu cât cheltuielile de dezvoltare sunt mai mari, cu atât țara, județul, localitatea se dezvoltă mai mult.
În ultima perioadă, bugetul României pentru 2023 care a fost greșit construit, a devenit subiect de scandal național. Deficitul, de peste 37,21 de miliarde de lei în primele 6 luni ale anului, a generat tensiuni între diferitele părți implicate și coaliția de guvernare. Mediul de afaceri a acuzat că taxele și impozitele anunțate, precum și eliminarea unor facilități fiscale pentru mediul IT, construcții și agricultură, va duce la încasări mai mici la buget, cu efect invers față de cel preconizat de guvern.
Magistrații au criticat și ei măsurile preconizate de guvern, pentru că acestea vizează blocarea posturilor finanțate de la buget în parchete și judecătorii. Iar peste 1.200 de organizații neguvernamentale (asociații, federații și fundații) au trimis o scrisoare deschisă premierului Ciolacu, cerând să nu modifice modul de finanțare a acestor entități care construiesc spitale (Dăruiește Viață), care oferă servicii medicale gratuite (Casa Speranței), care sprijină peste 3 milioane de copii din toată țara prin programe de educație, protecție anti-bullying și împotriva violenței (Salvați Copiii), ori prin alte proiecte civice care suplinesc lipsa acțiunii statului în multe domenii de interes.
Este scandal și la nivelul județului Argeș, tot din cauza bugetului. Unul izbucnit în interiorul coaliției de guvernare, deoarece PSD, în linia doctrinei social democrate dar în plină criză bugetară națională, vrea un stat de funcții obez și consumator de resurse, cu 255 de posturi, nu cu 200 ca acum. În timp ce liberalismul, atât cât mai există și nu s-a înroșit de tot prin asocierea cu PSD, reprezentat la Pitești de Narcis Sofianu, liderul grupului PNL din Consiliul Local Argeș, ar dori un aparat de stat mai suplu și mai mulți bani pentru dezvoltare.
În acest context, am reanalizat Bugetul comunei Stâlpeni pentru 2023, votat la începutul anului. Acesta arată că venitul total al localității este unul substanțial, ca și în anii precedenți, când s-au înregistrat în mod constant valori semnificative. Cu toate acestea, procentul extrem de mic alocat dezvoltării și investițiilor (doar 3% din veniturile totale) a creat o discrepanță evidentă, deoarece din cei 8.638.770 lei venituri totale anuale estimate pentru 2023, doar 3% reprezintă bugetul de dezvoltare și investiții, respectiv 388.100 lei: 100.000 mediu, 166.600 transporturi și comunicații, 41.500 servicii și dezvoltare publică și locuințe, 0 la învățământ și sănătate, 12.000 ordine publică și SVSU, 68.000 administrație locală.
Amintesc că din luna aprilie a acestui an aparatul administrativ al primarului și consilierii locali beneficiază de măriri de venituri cu 10 – 13% față de începutul anului, punând o presiune și mai mare pe acest buget. Dovadă stau rectificările de până acum aprobate de Consiliul Local Stâlpeni, prin care s-au realocat mai mulți bani pentru capitolul funcționare, inclusiv salarii și personal.
În condițiile în care, structura bugetului Stâlpeni prezintă o discrepanță îngrijorătoare și într-o perioadă de dificultăți financiare, alocarea sumelor suplimentare pentru noi majorări de salarii, ori pentru înființarea de noi posturi politice, poate adânci criza bugetară și poate afecta capacitatea de a realiza proiecte esențiale pentru comunitate. Este evident că această distribuție neechilibrată a resurselor financiare, care se menține de ani de zile, a împiedicat localitatea Stâlpeni să abordeze provocările și oportunitățile dezvoltării locale.
Fără atragerea de fonduri europene, lipsa investițiilor semnificative în infrastructură, sănătate, educație și alte domenii critice a îngreunat îmbunătățirea calității vieții și nu a atras potențiali investitori și dezvoltatori de proiecte. Totul din cauza cheltuielilor imense de funcționare, comparativ cu investițiile efectuate real, nu doar proiecte de fezabilitate, tehnice și devize de cheltuieli, necesare, dar fără efect direct în confortul și bunăstarea cetățenilor.
Ca să creez o imagine plastică, situația din Stâlpeni poate fi comparată cu imaginea unui automobil care cheltuie, din 1.000 de lei, suma de 970 de lei pentru revizii, ulei, curățat și salariul șoferului și doar 30 de lei pentru carburant, adică doar 4 litri de benzină pentru deplasare. Cine va ajunge departe cu acest automobil la care repartiția cheltuielilor arată astfel? Este vina automobilului, așa cum observ că mulți dau vina pe cetățenii comunei, ori a șoferului desemnat să decidă cum se cheltuie banii?
Și pentru că am ajuns la acest punct, atrag atenția că idei precum suveranismul sau ROEXIT-ul (ieșirea României din Uniunea Europeană), sunt toxice și pot duce doar la subdezvoltare. România beneficiază de fonduri europene care au avut un rol esențial în dezvoltarea țării, mărind bugetele la capitulul investiții, iar aderarea la Uniunea Europeană a adus oportunități de finanțare și de dezvoltare, pe care o retragere din acest cadru le-ar putea anula. Dacă nu credeți că ideea suveranismului, importat din Rusia și evident antiromânesc, este toxic priviți exemplele economice din Republica Moldova, Serbia sau Rusia. Chiar Ungaria, stat membru UE, dar care se poziționează frecvent anti-UE și unde situația economică a devinit dezastruoasă sub conducerea „suveranistului” Viktor Orban.
Revenind, distribuția neechilibrată a resurselor financiare a împiedicat de ani buni ca localitatea Stâlpeni să abordeze provocările și oportunitățile dezvoltării locale. Este din ce în ce mai evident că localitatea a rămas în urmă în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială, iar cetățenii resimt lipsa investițiilor semnificative în infrastructură, sănătate sau educație, lipsă care a afectat în mod negativ atât creșterea demografică, cât și calitatea vieții locuitorilor și nu a atras potențiali investitori și dezvoltatori de proiecte, care să creeze locuri de muncă și bunăstare.
În concluzie, dezechilibrele bugetare la nivel național, județean și local au provocat și vor provoca în continuare conflicte datorită presiunilor nejustificate pe care le crează în societate, dezechilibre care au dus la stagnarea dezvoltării, inclusiv la nivel local. Abordarea echilibrată și strategică a resurselor financiare este crucială pentru a asigura un viitor mai prosper și o dezvoltare sustenabilă pentru întreaga comunitate, iar reevaluarea priorităților și concentrarea pe investiții și pe dezvoltare poate contribui la depășirea acestor provocări financiare și la asigurarea unei creșteri sustenabile.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News