Locuitorii comunei Sânger, județul Mureș, au demonstrat duminica trecută că votul cetățenilor nu se încheie în ziua alegerilor, ci poate continua prin referendum atunci când comunitatea consideră că primarul nu își îndeplinește atribuțiile sau nu mai reprezintă interesul public.
Primarul din Sânger a fost demis prin referendum local
Comuna Sânger din județul Mureș a devenit una dintre puținele localități din România în care un primar a fost demis prin referendum local. Potrivit datelor Autorității Electorale Permanente, la votul din 14 iunie 2026 s-au prezentat aproximativ 65% dintre alegătorii înscriși pe listele permanente, iar 594 de cetățeni au votat pentru demiterea primarului independent Vasile Grec, ales în 2024 la o diferență de numai 36 de voturi față de contracandidatul său.
Conform relatărilor Pro TV, peste 52% dintre cei care au participat la referendum au optat pentru încetarea mandatului. Inițiativa a fost susținută de un grup de cetățeni din care au făcut parte fostul primar Alexandru Măgheran și mai mulți consilieri locali. Potrivit Radio România Actualități, inițiatorii i-au reproșat edilului lipsa transparenței în anumite decizii și prejudicii aduse interesului public, acuzații respinse de Vasile Grec într-o scrisoare deschisă adresată locuitorilor.
Astfel, mandatul primarului încetează înainte de termen, iar comuna va avea alegeri locale parțiale.
Cum poate fi demis legal un primar în România
Procedura este prevăzută de Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în special articolele 145 și 162.
Legea prevede că referendumul poate fi solicitat de cel puțin 25% dintre alegătorii înscriși în Registrul electoral. Cererea se adresează prefectului și trebuie să conțină motivele inițiativei, iar organizarea referendumului se face printr-o comisie constituită prin ordin al prefectului, cheltuielile fiind suportate din bugetul local. Referendumul este valabil dacă la urne se prezintă minimum 30% dintre alegători, caz în care primarul va fi demis dacă jumătate plus unu din voturile valabil exprimate sunt în favoarea încetării mandatului.
Articolul 162 din Codul administrativ arată că referendumul poate fi inițiat atunci când primarul nesocotește interesele generale ale colectivității sau nu își exercită atribuțiile prevăzute de lege. Prin urmare, demiterea prin referendum nu este o sancțiune politică, ci un instrument democratic pus la dispoziția cetățenilor.
Fostul primar Alexandru Măgheran (PNL), care a stat la baza inițierii referendumului de demitere, declara că „niciun primar nu este pe viață într-o primărie” și că ceea ce s-a întâmplat la Sânger reprezintă „un avertisment pentru toți primarii din țară”. Într-adevăr, sistemul actual permite alegerea unui primar cu o minoritate a voturilor, însă aceeași comunitate îl poate sancționa înainte de expirarea mandatului dacă apreciază că administrația nu răspunde intereselor locale.
Referendumul local reprezintă una dintre cele mai puternice forme de control democratic exercitate direct de cetățeni.
Ar trebui să se teamă și primarul din Stâlpeni de un astfel de referendum?
În comuna Stâlpeni, primarul Gabi Șerbănoiu a câștigat în 2024 al treilea mandat, cu voturile a aproximativ un sfert dintre alegătorii cu drept de vot. Restul nu l-au votat sau nu s-au prezentat la urne, iar nemulțumirile exprimate public astăzi de cetățeni nu sunt puține: starea infrastructurii, problema deșeurilor, întârzierile în extinderea utilităților, relația dintre administrație și cetățeni sau anumite alianțe și poziționări politice. Într-o democrație, astfel de nemulțumiri sunt legitime și se exprimă prin dezbatere publică, prin presă, prin petiții și, în ultimă instanță, prin mecanismele prevăzute de lege.
Raportat la art. 162 din Codul administrativ, nu lipsesc nici motivele care ar putea fi invocate de cetățeni în susținerea unui referendum. Printre acestea se numără banii dați din bugetul local pentru promovarea personală în presă, inclusiv pe dezinformări crase, diferența dintre declarațiile publice ale primarului că hala din piața Stâlpeni nu va costa mai mult de 550.000 de lei și semnarea ulterioară a unui contract de 644.000 de lei, dar și alte situații în care declarațiile publice au fost contrazise de documente sau de deciziile luate ulterior. Tot aici poate fi amintită adoptarea unui HCL nevotat de consilieri, nepunerea în aplicare, de ani de zile, a unor hotărâri ale Consiliului Local, cum ar fi refuzul de ani buni de a instala oglinzile convexe în punctele periculoase de pe drumurile comunale și la trecerile peste calea ferată.
Gazeta de Stâlpeni a semnalat în repetate rânduri și alte controverse, de la numirea administratorului public Eugen Mesteacăn în stare de incompatibilitate până la administrarea distribuirii islazurilor comunale, cheltuirea unor fonduri publice, cu deficite anuale sau decizii considerate favorabile unor interese politice sau personale. La acestea se adaugă limbajul folosit în unele ședințe ale Consiliului Local, atitudini agresive la adresa criticilor săi, inclusiv a mea, și refuzul dialogului instituțional în anumite situații, mai ales în relația cu CL Stâlpeni în privința societății de apă și canalizare.
Luate împreună, toate acestea ar putea fi apreciate de o parte a cetățenilor comunei, cel puțin 998 cât ar însemna numărul necesar de semnături, drept exemple de lipsă de bună credință și de nesocotire a intereselor generale ale colectivității, situație pentru care legea prevede posibilitatea organizării unui referendum precum cel din comuna Sânger. Unul care arată că votul nu este un cec în alb pentru patru ani.
Mandatul unui primar este o delegare temporară acordată de cetățeni, iar atunci când comunitatea consideră că interesele sale nu mai sunt reprezentate corespunzător, legea îi oferă posibilitatea unei decizii democratice directe. Cazul Sânger demonstrează că alegătorii au nu doar dreptul de a alege un primar, ci și posibilitatea de a-i retrage mandatul înainte de termen.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News