Într-o lume în care informația se află la fiecare colț de stradă, la un click sau un swipe distanță, întrebarea pe care o adresez astăzi este „Cum alegi ce să scrii pe un site care își asumă informarea publicului?” Ce anume merită să ajungă în fața cititorului și să contribuie la construirea unei comunități mai bune la Stâlpeni sau oriunde în altă parte?
Poate că pentru unii răspunsul e simplu, că este indicat să scrii despre ce e popular, despre ceea ce face trafic sau ce atrage atenția rapid, transformând autorul într-un influencer. Mai ales că traficul creează și baza de suport pentru a vinde publicitate pe site, așa cum se procedează de multe ori în jurnalism, unde se crede că trafic egal bani. Însă nu orice implicare editorială ajută comunitățile să se schimbe, iar eu refuz să mă aliniez la un astfel de model.
Căutarea de trafic nu a fost niciodată un obiectiv atunci când am publicat articolele în Gazetă. Ca să fie specific asumat, am prezentat de la început câte vizualizări are un articol. Mai ales că adresabilitatea către mediul rural a publicației, unde internetul nu era, dar devine pe zi ce trece un serviciu generalizat, este una dificilă pentru un site online.
Când mi-am asumat să mă implic în jurnalism, fără a avea nicio competență în acest domeniu dificil și încărcat cu responsabilitate și asumare, îmi aduc aminte că am ales să caut mai mult decât superficialitatea unui subiect, să mă documentez și să analizez cu atenție. Apoi să prezint problemele asumat și cu referințe care să arate că subiectul reflectă aspecte ancorate în realitate, nu povești.
De ce să scriu despre rețete de cozonaci sau despre „când să începi viața sexuală” în loc să abordez astfel de teme care pot adresa cu adevărat nevoile unei comunități cum este cea din Stâlpeni? Acestea sunt mai importante decât cred cei care nu se ancorează în soluții, chiar dacă ele fac parte dintr-un context specific și limitat la un număr finit de persoane interesate de acestea. Și nu fac trafic.
Sunt sigur că nimeni nu va fi mai fericit în viață doar pentru că a citit cum să facă aluatul mai pufos sau când să își înceapă viața intimă. Dacă ar fi suficient să scriem doar despre lucruri ce pot fi ușor consumate, cu sfaturi rapide și fără un efort de înțelegere mai profund, atunci, poate că toate articolele ar fi doar o serie de rețete sau recomandări banale, fără o implicare în aspecte ce țin de bună administrare, bună credință și respectarea legii.
Jurnalismul, mai ales cel implicat civic, presupune mai mult decât simpla prezentare a unui subiect. Trebuie să fie despre informare, studiu, analize și comunicare. Fiecare articol trebuie să aibă un scop, acela de a informa, de a educa, de a adresa problemele comunității și de a provoca gândirea critică. Fără o implicare activă în documentarea temei pe care o aduci în fața publicului, atunci, oricât de bine ar suna textul, totul riscă să fie doar o poveste goală de conținut: să fie bine, să nu fie rău.
Un alt punct esențial este despre „a fi neutru”, ceea ce nu înseamnă jurnalism. Poți încerca să rămâi imparțial, fără a introduce în text propriile opinii, greșeală pe care am făcut-o la începuturile scrisului, fiind acuzat că manipulez prin transformarea unor articole în opinii personale. Dar a fi neutru, mai ales când în jurul tău se joacă interesele comunității, poate însemna a închide ochii la adevărurile incomode, iar cititorii vor simți negreșit această lipsă de responsabilitate față de problemele lor reale.
Jurnalismul presupune să fii de partea legii și a bunei credințe, să spui ce e corect, chiar și atunci când este greu de auzit. Schimbarea de mentalități nu se face cu sfaturi despre cum să îți îmbunătățești viața sexuală sau cu învățături despre tradiții culinare. În spatele unor astfel de subiecte nu stă niciun mesaj de adâncire a înțelegerii problemelor fundamentale ale unei societăți, precum problemele utilităților, a infrastructurii, a bugetului comunei, a educației și a mediului și nici o invitație la introspecție sau implicare civică.
Informația trebuie aplicată pe specificul realității în care trăim, astfel că jurnalismul nu ar trebui să fie o uniformizare sau o preluare a ideilor generale, ci un mod de a reflecta diversitatea vieții locale și problemele sale. Trebuie să vedem ce ne definește, ce ne unește și ce ne dezbină, dacă sunt grupuri de interese care manipulează sau nu, în interes personal, de partid sau de castă și ce ne poate ajuta să evoluăm ca indivizi și comunitate.
Asumare și responsabilitate înseamnă ca, în momentul în care scriem sau vorbim, să fim conștienți de impactul pe care îl avem asupra celor care ne citesc sau ne ascultă. De aceea, o „rețetă de cozonaci” sau un articol despre „momentul perfect pentru a începe viața sexuală” nu sunt subiecte care schimbă mentalități. Până la urmă, când va veni momentul bilanțului vieții, nu cred că vom fi mândri că am scris zeci de articole despre recomandări de filme, de rețete pentru prăjituri sau sfaturi superficiale despre amorul de conjunctură. La finalul drumului, ceea ce va conta va fi numărul de oameni pe care i-am ajutat să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc și să ia decizii informate pentru o viață mai bună.
De aceea cred că ar trebui trecut la un alt nivel. Da, este ok să îți faci practica la scris pe astfel de bloguri „generaliste”, dar nu folosind inteligența artificială ca substituent, autorul doar semnând articolul, ci ca pe o unealtă de scris, care să sintetizeze și să corecteze textul scris personal. Iar în fața alegerii unui subiect de lifestyle sau a unei teme de actualitate cu adevărat relevante, aleg să fiu alături de acei cititori care vor să facă înțeleagă realitatea din jur, care doresc să vadă diferențele de abordare a problemelor care îi preocupă, nu doar să urmez trendurile momentului.
De aceea nu scriu despre rețete de cozonaci și când să începi viața sexuală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News