În România anului 2022 unde bărbații dau note femeilor care trec pe stradă sau realizatori de televiziune, considerați serioși, promovează pedofilia spunând că soția arată „ca o minoră”, n-ar trebui să mă mai mire că în peisajul idilic de la Stâlpeni sexismul și misoginia sunt la ele acasă.
Sexismul este o prejudecată de gen, adică este considerat sexist să spui că femeile nu știu să conducă tractorul, dar în egală măsură este la fel de sexist să spui că bărbații nu știu să facă curățenie. Dacă termenul acesta se aplica ambelor sexe, misoginia este definită ca fiind aversiunea față de femei, adică un fel de sexism mai grav.
Acum că avem proprietatea termenilor, mă întorc la situația de la Stâlpeni unde, în ultimele luni, Gazeta a scos la iveală situațiile de incompetență crasă ale directorului general al Liceului „I.C. Petrescu”. Dacă am face o paralelă, cam același lucru facem, după campania lui 2020, cu privire la administrația locală, altă instituție de bază în comună. Așadar aceeași atitudine a Gazetei față de două instituții diferite, conduse de doi oameni diferiți.
Am pierdut șirul comentariilor constructive zic eu, pe care le-am scris pe grupul de facebook „Stâlpeni, comuna noastră!” la adresa administrației locale în ultimii 2 ani, în limita respectului pentru oamenii din spatele funcțiilor, dar analizând persoana care se află pe scaunul funcției. Ca urmare a acestor comentarii și articole cu privire la administrația locală am avut parte de interacțiuni profesionale cu dumnealor, oamenii probabil înțelegând motivele din spatele nemulțumirilor pe care le-am vocalizat online. Și mai mult, m-am întâlnit deseori față in față cu domnul primar și în trecere cu soția dumnealui și niciunul dintre ei nu a avut vreo reacție negativă, niciun răspuns urât. Am avut doar conversații normale și civilizate.
Din păcate nu același lucru pot să îl spun despre urmările articolelor scrise despre conducerea Liceului Stâlpeni. Ultimul exemplu îl reprezintă întâlnirea cu soțul doamnei director general, în ziua următoare celei în care am postat pe grupul de Facebook că soția dumnealui s-a adresat cu apelativul batoză, povestind cum m-am întâlnit cu dumneai la supermarket.
Domnul soț m-a abordat cu întrebarea „Ce am cu soția dumnealui?”, de parca eu aș fi folosit cuvinte urâte la adresa ei și nu invers. Atunci când l-am întrebat cum s-ar fi simțit dacă mama sau tata ar fi folosit cuvinte urâte la adresa lor, replica domnului soț a fost „Nu noi am început”. Dacă mă gândesc mai bine, exact asta era scuza pe care i-o ziceam mamei când mă certam cu soră-mea, pe la vreo 10 – 11 ani.
Conversația, în totalitate neplăcută, m-a făcut să înțeleg că actualul director general al Liceului „I.C. Petrescu” nu își va găsi niciodată competențele pierdute fiindcă nu este interesată să facă asta și, cel mai probabil, nu le-a avut niciodată. Dacă după o carieră de zeci de ani de profesor reacția familiei tale, oamenii cu care iți petreci majoritatea timpului, conține cuvintele „ce ai cu mine”, „nu noi am început” si „dacă scrieți voi, scriem si noi”, competențele tale manageriale sunt egale cu zero.
În plus, doamna director este înconjurată de doi-trei „prieteni”, toți fără simțul penibilului. Atașat o sa vedeți parte din comentariile sau postările cu limbaj grobian pe care domniile lor înțeleg ca normal să îl folosească pe facebook. Dacă doamna director general a fost reclamată la Ministerul Educației Naționale ca urmare a limbajului folosit, prietenii dumneaei nu dau socoteală nimănui pe linie profesională, fiindcă nu sunt angajații vreunei societăți sau companii. Poate de aceea au atâta timp liber și creierul odihnit.
Cu o experiență profesională minimă, încheiată cu mult timp în urmă în domenii care nu au legătură cu educația, domniile lor consideră că cel mai bun mod de a dovedi că „prietena” este îndreptățită să se ocupe de educația copiilor din comună și să-i dovedească competența sunt minciuna sfruntată și limbajul licențios. Nu știu dacă primesc „comision” pentru aceste mizerii pe care le postează, așa cum spun unele informații primite pe surse. Mă gândesc totuși cât de jos au coborât, sub demnitatea de om. Cum să primești bani pentru a umple rețelele sociale cu asemenea cuvinte urâte despre cineva? Și ce obraz să ai totuși, să ajungi duminica la biserică din sat și să crezi că ești un bun creștin procedâmd astfel? Ce relatie poți să ai cu Dumnezeu în condițiile în care unul dintre învățăturile creștine este să iubești aproapele? Așa arată iubirea ori măcar respectul?
Am văzut că există teama în grupul susținătorilor doamnei director că aceasta va fi demisă, ceea ce probabil ar explica puzderia de comentarii, la limita bunului simț din ultimele zile, deși această demisie nu este decisă nici de mine, nici de Gazeta de Stâlpeni. După cum i-am explicat și domnului soț, îmi este indiferent dacă doamna director general își dă demisia, este demisă sau se apucă de treabă. Singurul lucru pe care îl doresc este să avem un mediu de lucru profesionist în Liceul Stâlpeni, unul care să încurajeze promovabilitatea elevilor la bacalaureat și să interzică limbajul inadecvat, cum ar fi cuvântul „fă”.
Dacă punem egal între situațiile explicate mai sus ajungem la concluzia că domnul soț și prietenii doamnei director general ar trebui să ia lecții de comportament civilizat de la familia domnului primar. Ambele funcții sunt finanțate de la buget, local sau național, deci sunt bani publici și deci ar trebui să lucreze în slujba cetățeanului din Stâlpeni, dar numai unii dintre cei implicați se pare că au cei 7 ani de acasă.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News