În mijlocul haosului Primului Război Mondial, România a fost victima unei trădări brutale din partea Rusiei, care și-a îndreptat atenția nu numai către cucerirea de noi teritorii, ci și către tezaurul național al țării noastre. Desfășurată sub un mănunchi de intrigi și minciuni, această pagină întunecată a istoriei rămâne un simbol al cinismului și aroganței unei puteri, care și astăzi se comportă în același mod cu statele suverane din jurul său.
Potrivit unui articol publicat pe site-ul Aktual24, în anul 1914, într-un acord secret, Rusia și România au stabilit relații de colaborare. Acest pact s-a dovedit însă a fi doar o mască sub care Rusia și-a pus la cale propriile planuri. Cu toate că, România a refuzat inițial solicitările rușilor de a prelua tezaurul, presiunile constante și conjunctura războiului au slăbit rezistența țării. Mai mult, noi am refuzat și evacuarea curții regale în Rusia, așa cum insista Moscova, deoarece exista un pericol real al luării regelui și reginei ca ostatici și impunerea unui regim subordonat Kremlinului la București.
În timp ce România lupta pe front să-și păstreze integritatea, Rusia a văzut oportunitatea perfectă pentru a-și îndeplini agenda ascunsă. Sub pretextul protejării tezaurului în mijlocul conflictului, Rusia a insistat a doua oară să preia controlul asupra acestuia. „Invoca, drept argument, faptul că frontul a ajuns deja pe Siret și că exista pericolul ca Moldova să fie ocupată în întregime”, notează Aktual24.
În realitate, explicația acestei insistențe a Rusiei de a pune mâna pe Tezaurul României era alta. Unul dintre cei mai importanți istorici români, Petre Otu, explică: „Presiunile Imperiului Rus asupra României se explică prin scopurile sale de mare putere și prin înțelegerile pe care le negocia cu Germania în vederea unei păci separate, România urmând să fie sacrificată”. În cele din urmă, aflată într-o situație vulnerabilă, România s-a văzut forțată să cedeze cerințelor rușilor.
O sumă imensă de aur și bijuterii, echivalentul a aproape două miliarde de dolari în bani actuali, a fost transferată în Rusia în două tranșe separate, în 1916 și 1917. Înainte de ruperea relațiilor diplomatice, în 13/25 ianuarie 1918, Sovietul Comisarilor Poporului din RSFS Rusă a hotărât: „Toate relațiile diplomatice cu România încetează. Legația română și, în general, toți reprezentanții autorităților române sunt expulzați pe cea mai scurtă cale dincolo de frontieră”.
Conform Aktual24, la punctul 2 al hotărârii se anunța că „Tezaurul României „este blocat”, subliniindu-se că „nu va mai putea fi obținut de oligarhia română, Consiliul Comisarilor Poporului asumându-și responsabilitatea pentru conservarea și remiterea acestuia în mâinile poporului român”. Această mențiune este extrem de importantă din punct de vedere juridic și are valoare și în prezent, deoarece reprezintă recunoașterea oficială a faptului că Tezaurul României se află în posesia Rusiei și că dreptul de proprietate asupra acestuia revine statului român”.
Trădarea și furtul tezaurului, menținute mai bine de 100 de ani, ar trebui să zguduie și astăzi conștiința națională și să rămână ca o amintire dureroasă a unui moment în care Rusia a ignorat drepturile și demnitatea României și continuă să o facă și astăzi. Furtul Tezaurului României subliniază pericolul alianțelor strategice cu puteri însetate de putere și cinismul cu care acestea își urmăresc propriile interese.
România a plătit un preț enorm pentru această trădare, iar amintirea acestei povești ne amintește de importanța protejării suveranității și a drepturilor noastre naționale. Astăzi, această poveste continuă să ne ofere lecții importante despre modul în care ne putem asigura că astfel de trădări nu se vor mai repeta și că trebuie să ne protejăm statutul de țară europeană și patrimoniul național de interesele egoiste ale altor țări.
Inclusiv de organizațiile finanțate de la Kremlin, care promovează astăzi o politică deschisă împotriva României și valorilor europene. Acestea exploatează propagandistic contextul unor nemulțumiri îndreptățite ale populației, generate de politicieni lacomi și incompetenți și încearcă să impună la putere personaje servile Moscovei care ulterior să destabilizeze România.
Lecția furtului tezaurului ar trebui să fie fundamentală pentru toți locuitorii României, aceea de a nu mai da crezare sau să punem votul pe organizații extremiste sau pe indivizi dubioși, în realitate unelte ale unei politici de expansiune ale Rusiei.
Tezaurul României din Rusia:
- 482 lire sterline engleze, echivalentul a 22.357.076,04 lei-aur,
- 798.560 coroane austriece, echivalentul a 92.188.488 lei-aur,
- 050.000 mărci germane, echivalentul a 143.321.750 lei-aur,
- 074 lire otomane, echivalentul a 8.604.996,82 lei-aur,
- 065.705 carolini (lei românești), echivalentul a 1.065.705 lei-aur,
- 117.140 napoleoni, echivalentul a 46.117.140 lei-aur,
- 212 monede rusești vechi și noi, echivalentul a 471.384 lei-aur,
- 605 monede de diferite tipuri, echivalentul a 103.605 lei-aur,
- lingouri de aur în valoare de 337.247,8 lei-aur,
- diferite valori echivalente cu 13.063 lei-aur,
- bijuteriile Majestății Sale Reginei Maria în valoare de 7.000.000 lei-aur.
În total: 1.740 de casete cu aur și alte bunuri de patrimoniu (inclusiv celebra Cloșca cu pui), valorând 321.580.456,84 lei-aur.
Surse de informare:
Foto: RomaniaActualitati.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News