Informația înseamnă putere, cu condiția să treacă prin porțile adevărului, spunea Yuval Noah Harari.
Alegerile din Statele Unite, prima putere militară, financiară și economică a lumii, au produs un cutremur politic la nivel global. La prima vedere, confruntarea dintre Donald Trump și Kamala Harris ar părea un spectacol, unul din show-urile atât de gustate de publicul american. De la finala Super Bowl, la paradele de 4 Iulie, decernarea premiilor Oscar și până la meciul vedetă al NBA dintre echipele estului și vestului, americanul „înarmat” cu bere, hotdog și popcorn trăiește spectacolul.
Dar meciul electoral dintre democrați și republicani a ținut cu sufletul la gură guverne de pe întregul mapamond. Am urmărit acest eveniment prin prisma presei franceze, care a deplasat peste ocean redacții întregi. Birouri mobile au fost instalate în puncte-cheie, iar cei mai buni jurnaliști ai posturilor de televiziune și ai presei scrise au relatat de la fața locului, făcând-o foarte profesionist.
În ciuda antipatiei franceze față de Trump, am urmărit relatări echilibrate, care au încercat să surprindă mai degrabă opiniile unor cetățeni obișnuiți decât cele ale personajelor politice sau ale presei americane partizane. A reieșit că cei care l-au votat pe Trump au făcut-o din rațiuni economice. În primul mandat, economia a mers bine, după părerea lor, iar puterea de cumpărare a crescut, în timp ce votanții lui Harris se temeau că drepturile femeilor (avort, recunoaștere economică) și ale populațiilor hispanice și afro-americane ar putea fi restrânse.
Trump a promis locuri de muncă și scăderea taxelor și, implicit, o creștere a veniturilor. Kamala Harris a fost mai vagă, deoarece tema ei de campanie a avut o tentă ideologică mai pronunțată, nu una economică. În plus, intrarea ei târzie în campanie a avut un impact important.
Nu mă angajez într-o analiză morală a celor doi candidați. Voința unui popor nu poate fi judecată folosind clișee morale, ideologice, rasiale etc. Limbajul folosit, punerea în scenă sunt elemente care țin de competiție. Interesantă este însă reacția externă la aflarea rezultatului, așa cum am perceput-o eu, răsfoind presa franceză.
A fost o reacție de panică, provocată, pe de o parte, de posibila instituire de către Trump a unui protecționism economic, cu taxe vamale ridicate, care ar putea limita exporturile europene către America, iar, pe de altă parte, de temerea că Statele Unite se vor retrage din NATO și vor lăsa statele aliate să se descurce singure în fața unor agresiuni externe. Trump a promis locuri de muncă și salarii mai mari. Și a promis pace! Americanul vrea să câștige suficient cât să-și trimită copiii la facultate și să se bucure liniștit de „backyard barbecue”, grătarul din curtea din spate.
Acest deziderat poate fi susținut și prin diminuarea importurilor. Mașinile germane și produsele de lux și alimentare franceze pot fi vizate, de unde febră la Berlin și tuse la Paris. Franța este în plină criză politică, cu guvern minoritar, iar Germania este pe marginea prăpastiei recesiunii. Guvernul laburist din Marea Britanie a susținut-o deschis pe Kamala Harris. Ce urmare va avea acest demers vom vedea, dar nu pare încurajator pentru economia britanică, care și-a îndepărtat și piața Uniunii Europene. Guvernele europene vor fi obligate să crească productivitatea și competitivitatea economiilor. Greu de realizat cu actuala conducere de la Bruxelles, preocupată mai degrabă de aspecte periferice, precum schimbarea de sex, decât de performanța economică.
Una dintre temele campaniei americane a fost imigrația. Milioane de latino-americani se îndreaptă spre SUA într-un flux continuu, forțați de sărăcia cronică din țările lor și de corupția endemică din statele central- și sud-americane. Trump a promis oprirea acestui exod, care aduce în Statele Unite nu doar delincvență, dar și probleme economice.
Europa se confruntă cu aceeași problemă. O migrație masivă dinspre Africa și Asia pune statele UE în fața unor probleme sociale și economice insolvabile. În Europa nu există nici voința, nici instrumentele necesare opririi imigrației ilegale. Rămâne de văzut dacă Trump va reuși acest lucru acasă.
Alt motiv de frison este apărarea aliaților SUA. Trump are o viziune comercială: plătiți-ne ca să vă apărăm! În precedentul mandat, a cerut țărilor NATO să-și sporească la 2% procentul din PIB alocat apărării. Pe bună dreptate. Militarii americani sunt dislocați în Coreea, în Europa, gata să moară într-un război, în timp ce aliații își văd de interesele economice și de susținerea unor politici sociale generoase, știind că armata americană este prezentă. Trump spune că apărarea este un serviciu, nu o obligație ideologică, și trebuie plătită, ca orice serviciu.
Conflictul din Ucraina a arătat în ce măsură statele europene sunt capabile de ripostă. Franța are arma atomică și la adăpostul ei își permite să mențină o armată de mici dimensiuni. Germania nu are nici măcar acest simulacru de armată. Grosul ajutoarelor pentru Ucraina vine din America, în detrimentul programelor sociale pentru care ar putea fi folosiți acești bani. Cu alegerea lui Trump, Ucraina își vede efortul de război în pragul colapsului.
Europenii cumpără în continuare gaz din Rusia! Asta arată că Trump are dreptate când nu mai acceptă ipocrizia conducătorilor europeni. Din păcate, prin oprirea ajutorului american, Ucraina pare amenințată cu pierderea războiului. În cel mai bun caz, se prefigurează o pace cu pierdere masivă de teritorii în favoarea Rusiei. Uniunea Europeană nu a fost capabilă să furnizeze eroicului popor ucrainean mijloacele necesare rezistenței în fața agresorului rus. Cum va gestiona Trump această situație rămâne de văzut.
Lumea întreagă este cu ochii pe Donald Trump, acest personaj controversat. Un fapt este cert: a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile din Statele Unite. A reușit o revenire spectaculoasă când toți îl vedeau terminat. Ar fi trebuit să fie falit și în închisoare. Și totuși… te întrebi de ce.
Biden spunea despre votanții lui Trump că sunt „gunoaie”. Mai bine tăcea! „Gunoaiele” i-au spulberat partidul în alegeri. Explicația – și o reiau din presa franceză! – este că Trump a stat cu picioarele în „noroi”, în timp ce candidata democrată plutea prin cerul ideologiei woke. Trump s-a adresat americanului de rând, vorbindu-i pe înțeles și abordând temele care preocupă cei mai mulți cetățeni: prețuri, locuri de muncă, inflație, teama de războaie îndepărtate, imigrație. În timp ce Harris a vorbit despre avorturi, rasism, sexism, adresându-se mai degrabă unui public educat, elitist. Sprijinul unor vedete pline de bani, ca Taylor Swift, nu a ajutat-o pe Kamala. Dimpotrivă.
Repet, sunt reflecții pe care le-am spicuit din presa franceză. Personal, îmi pare rău pentru Ucraina, dacă va fi abandonată. Tot efortul lor, viețile pierdute, vor fi fost degeaba? În ceea ce privește Uniunea Europeană, ar fi bine să se inspire din temele economice și sociale abordate de Trump. Altfel, prețul pe care îl vom plăti toți în Europa va fi insuportabil…
Este ora 12 fără un minut.
Foto: Freepik AI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News