Recentele rezultate ale sondajului barometrului civic Geeks for Democracy, dezvoltat cu ajutorul Cult Research, transmite Hotnews.ro, au scos la iveală o tendință alarmantă: încrederea românilor în partidele politice și politicieni se află în scădere constantă. Datele adunate în perioada mai-iunie 2023 dezvăluie că Partidul Social Democrat (PSD) se menține în fruntea intențiilor de vot, cu doar 31%, în timp ce Partidul Național Liberal (PNL) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se situează la mai bine de zece procente distanță, cu 19%, respectiv 18%.
Parlamentul și partidele politice au înregistrat o medie alarmant de scăzută de încredere, adunând doar 3 din 10 puncte. În contrast, românii manifestă încredere mai mare în instituții precum Biserica (cu o medie de 6 din 10), Armată (cu o medie de 5.9 din 10), NATO (cu o medie de 5.5 din 10) și Uniunea Europeană (cu o medie de 5.2 din 10). În ceea ce privește organizațiile neguvernamentale (ONG-uri), românii afirmă că au încredere mai mare în acestea decât în administrația locală, sindicate sau justiție, asociațiile „Salvați Copiii” și „Crucea Roșie Română” bucurându-se de cea mai mare.
Pe frontul personalităților politice, încrederea românilor se îndreaptă către Laura Codruța Kovesi, cu o medie de 4.5 din 10, și Mircea Geoană, cu o medie de 4.1. Victor Ponta (medie 3.9 din 10), George Simion (medie 3.69 din 10) și Cătălin Drulă (medie 3.58 din 10) urmează în topul încrederii. Președintele Klaus Iohannis și liderul PSD, Marcel Ciolacu, se situează la egalitate, cu o medie de încredere de 3.5 din 10.
În privința guvernării, opinia publică este polarizată. Aproape trei sferturi dintre români consideră că guvernul este ineficient și inutil, iar 74% cred că măsurile guvernamentale nu îi ajută pe cei săraci să ducă o viață decentă. Există o divizare între respondenți cu privire la extrema dreaptă, 60% considerând-o un pericol pentru România, în timp ce 40% o văd ca pe un beneficiu.
Un aspect interesant scos în evidență de sondajul Geeks for Democracy este implicarea în mișcările sociale. Aproximativ 26% dintre respondenți au participat la acțiuni de protest, cu principalul motiv fiind obținerea de salarii decente (50%), promovarea unei cauze în care cred (42%) și eliminarea pensiilor speciale (42%). Cu toate acestea, indiferența încă foarte mare față de problemele sociale reprezintă un obstacol major pentru cei care nu s-au implicat până acum.
Mișcările sociale au reprezentat o cale prin care românii și-au exprimat nemulțumirile și au căutat alternative la sistemul politic. Aproape 4 din 10 români cred că aceste mișcări au avut un impact pozitiv în societate. Dintre acestea, mișcarea ,,Colectiv” a fost considerată ca având cel mai puternic impact. De asemenea, aproape un sfert dintre români sunt dispuși să participe la proteste sau demonstrații publice, iar generația Y (27 de ani – 43 de ani) este cea mai implicată civic.
În concluzie, sondajul Geeks for Democracy relevă o scădere alarmantă a încrederii în partidele politice și politicieni în rândul românilor. Mișcările sociale devin tot mai populare ca mijloc de exprimare a nemulțumirilor și de căutare a soluțiilor alternative. În fața acestor date, este esențial ca partidele politice să ia în considerare opiniile și preocupările cetățenilor pentru a restabili încrederea în sistemul politic și a adresa nevoile societății, mai ales că urmează un an, 2024, cu 4 rânduri de alegeri.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News