Compunerea care a câștigat concursul „Stâlpeni, comuna noastră”

Visul unui viitor primar

de Mihaela Ștefania PĂTRU

Fulgi mari de zăpadă cad peste satul liniștit. O mantie albă și pufoasă acoperă pământul, pomii și acoperișurile caselor. Ici colo, din coșurile caselor se ridică câte un firicel de fum. Deodată, îmi vin în minte poveștile bunicului despre vremuri de odinioară.

Îmi povestea bunicul cum era satul pe vremea copilăriei lui, cu o lume plină de viață, cu oameni care se bucurau de bunăstare.

În centrul comunei se afla o fabrică de prelucrare a lemnului, unde oamenii își câștigau o pâine și care aducea venit și faimă comunei. În clipele de răgaz locuitorii petreceau momente de veselie și relaxare la Clubul Muncitoresc.

Toate acestea și multe altele le-am auzit de la bunicul care povestea cu ochii scăldați într-o lumină ciudată; o nostalgie îl cuprindea, o stare de visare pe care mi-o transmitea și mie. Atunci i-am zis:

– Bunicule, eu am să cresc mare, am să devin primăriță și am să fac să reînvie faima acestei comune!

Bunicul a zâmbit, m-a mângâiat pe frunte și m-a întrebat:

– Și cum ai să faci tu, piticule?

Am stat pe gânduri o clipă, apoi mintea mea a început să viseze la cât mă voi zbate eu să fac multe și folositoare lucruri. Voi duce muncă de lămurire cu oamenii să mă sprijine, iar fața comunei va fi cu totul schimbată. Copiii vor avea părculețe frumos amenajate, blocurile și casele oamenilor vor fi inundate de flori multicolore, un trenuleț tip mocăniță va fi repus în funcțiune, iar copiii și oamenii mari vor putea să se plimbe și să se bucure de frumusețea peisajelor din satele vecine.

Școala va beneficia de mobilier și aparatură modernă și va fi o bucurie pentru dascăli și elevi.

Toate ulițele vor fi și iluminate ca într-un orășel.

Bătrânii neajutorați vor fi beneficiarii unei mese calde zilnice.

Bunicul a rostit atunci:

– Să-mi ajute Domnul să văd și eu toate aceste realizări!

Foto: freepik