În acest articol veți afla despre:
- cum s-a desfășurat ședința extraordinară convocată online de primarul Gabi Șerbănoiu;
- cum au votat consilierii locali și de ce proiectul nu a fost adoptat;
- de ce regulamentul propus introducea taxe și penalizări suplimentare fără a implementa un sistem real „Plătești pentru cât arunci”;
- de ce este esențială dezbaterea publică înaintea unor astfel de decizii;
- ce învățăminte ar trebui să tragă administrația locală după votul de astăzi.
O ședință online, fără dezbatere publică, în care proiectul care necesita dezbatere publică a căzut la vot
Consiliul Local Stâlpeni s-a întrunit astăzi într-o nouă ședință extraordinară convocată în sistem online de primarul Gabi Șerbănoiu. Printre proiectele aflate pe ordinea de zi s-a numărat și propunerea de HCL inițiată de primarul Șerbănoiu privind implementarea principiului „Plătești pentru cât arunci” (PAYT), proiect despre care am scris pe larg în urmă cu doar câteva zile.
Cu toate cele sesizate în Gazeta de Stâlpeni, respingerea proiectuluid e HCL este evident meritul în totalitate al consilierilor locali care s-au abținut de la vot.
Rezultatul votului arată că argumentele din articol împotriva proiectului au convins o parte importantă a Consiliului Local să nu aprobe inițiativa primarului din Stâlpeni. Proiectul a obținut doar 6 voturi pentru, toate de la PSD, în timp ce 7 consilieri locali s-au abținut, ceea ce a făcut imposibilă adoptarea lui. Consilierii PNL, Forța Dreptei, AUR și consilierul independent au ales să nu susțină proiectul, blocând astfel introducerea noilor taxe și sancțiuni și a noului regulament.
Dincolo de rezultatul propriu-zis, votul transmite un mesaj important, acela că atunci când administrația încearcă să promoveze modificări importante pe ușa din dos, fără consultare publică și fără explicații suficiente, opoziția are datoria să intervină.
De ce proiectul ridica atât de multe semne de întrebare
În spațiul public s-a vorbit despre implementarea sistemului european „Plătești pentru cât arunci”, însă analiza regulamentului inițiat de Șerbănoiu arăta o realitate diferită. În forma propusă, proiectul nu introducea un sistem autentic de taxare în funcție de cantitatea de deșeuri produsă de fiecare gospodărie.
Nu exista cântărirea individuală a deșeurilor. Nu exista identificarea unică a recipientelor. Nu exista o metodă obiectivă prin care să se stabilească exact cât gunoi produce fiecare familie.
Cu toate acestea, regulamentul crea cadrul pentru introducerea unor noi taxe și sancțiuni. Printre prevederile cele mai controversate se aflau instituirea unei taxe speciale pentru persoanele considerate fără contract cu operatorul de salubritate, deși gospodăriile din Stâlpeni plătesc serviciul prin taxa stabilită de Primărie, posibilitatea aplicării unor taxe penalizatoare pentru colectarea considerată incorectă, verificări realizate prin sondaj, fără o procedură suficient de clară privind constatarea și contestarea sancțiunilor și posibilitatea ca anumite taxe speciale să ajungă, în anumite situații prevăzute de regulament, la niveluri mult mai mari decât taxa obișnuită.
Cu alte cuvinte, regulamentul crea mai întâi instrumentele administrative și juridice pentru noi obligații fiscale, urmând ca nivelul concret al acestora să poată fi modificat ulterior prin hotărâri ale Consiliului Local. De aceea, mulți consilieri locali, dar și locuitori din Stâlpeni au privit proiectul nu ca pe o simplă aliniere la legislația națională, ci ca pe deschiderea unei uși către viitoare majorări și penalizări.
Respingerea proiectului nu înseamnă respingerea colectării selective
Este important de făcut o distincție. Nimeni nu contestă obligația legală de a colecta selectiv deșeurile sau necesitatea modernizării serviciului de salubrizare. Problema este modul în care administrația locală a încercat să implementeze aceste schimbări.
Însă, un sistem autentic „Plătești pentru cât arunci” presupune măsurarea cantității reale de deșeuri produse de fiecare utilizator și stabilirea unei taxe proporționale cu aceasta. Ori regulamentul propus la Stâlpeni nu oferea aceste garanții. În schimb, introducea mecanisme fiscale și sancționatorii care puteau afecta cetățenii fără ca principiul de bază al sistemului PAYT să fie aplicat în mod real.
Din această perspectivă, respingerea proiectului reprezintă mai degrabă o solicitare de a reveni cu un regulament mai clar, mai echitabil și mai bine fundamentat, nu o respingere a modernizării serviciului.
Lipsa dialogului se întoarce întotdeauna împotriva administrației, o lecție pentru primarul din Stâlpeni despre încredere și transparență
Poate cea mai importantă lecție a votului de astăzi nu privește doar taxa de salubrizare. Ea privește modul în care administrația Șerbănoiu înțelege să conducă această comună.
În ultimele luni, ședințele extraordinare au devenit regula, în timp ce dezbaterile publice reale aproape au dispărut. Subiecte care afectează toate gospodăriile sunt introduse pe ordinea de zi fără întâlniri cu cetățenii, fără explicații detaliate și fără posibilitatea unui dialog direct. Această abordare produce neîncredere.
Iar atunci când administrația nu explică suficient și evită consultarea publică, opoziția va analiza proiectele, va ridica întrebări și, atunci când consideră necesar, le va bloca prin vot. Așa funcționează democrația locală. Nu orice proiect propus de primar trebuie adoptat doar pentru că a fost inițiat de executiv.
Desigur, votul de astăzi reprezintă unul dintre momentele importante ale actualului mandat al Consiliului Local. Respingerea proiectului de HCL și a regulamentului privind implementarea sistemului PAYT arată că proiectele cu impact direct asupra buzunarului cetățenilor nu mai pot fi adoptate fără explicații clare și fără o dezbatere autentică. Însă întărește încă o dată suspiciunea rezonabilă că trecerea HCL din 31 decembrie privind taxele pentru 2026 a fost făcută ilegal, prin interpretarea cu rea credință a votului consilierilor locali.
Administrația locală care afirmă public că nu mărește taxele, dar face tot posibilul să le mărească, are posibilitatea să revină cu un nou proiect, dar acesta trebuie construit transparent, discutat cu toți consilierii, dar și cu cetățenii și fundamentat astfel încât oamenii să înțeleagă exact ce plătesc, de ce plătesc și ce primesc în schimb.
Până atunci, votul de astăzi transmite un mesaj simplu primarului Șerbănoiu. Acela că în Stâlpeni, taxele și regulamentele care afectează întreaga comunitate nu pot fi introduse „pe ușa din dos” doar cu voturile PSD.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News