Într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Argeș, primarul comunei Stâlpeni apare simultan în tabăra reclamanților și în cea a pârâților, într-o situație rar întâlnită care readuce în atenție modul în care instituțiile publice își apără interesele în instanță
Primul dosar în care apar ca reclamanți 15 funcționari publici și contractuali, dar și primarul și viceprimarul comunei Stâlpeni
Portalul instanțelor consemnează existența dosarului nr. 2624/109/2025, înregistrat la Tribunalul Argeș, având ca obiect un litigiu privind demnitarii, funcționarii publici și contractuali și aplicarea grilelor de salarizare afectate de majorările succesive intervenite în perioada 1 ianuarie 2022 – 1 ianuarie 2025.
În dosarul înregistrat la Tribunalul Argeș apar ca reclamanți, prin Sindicatul Național al Salariaților din Comunele și Orașele din România (SCOR), funcționarii și angajații Marius Florinel Dinculescu, Maria Corina Plăiașu, Laura Maria Baicu, Elena Daniela Chira, Alice Filofteia Cîrstei, Cristina Veronica Stanciu, Elena Simina Dinu, Ion Radu, Cristina Nicoleta Dumitrescu, Marian Tudose, Viorica Dinculescu, Ovidiu-Eugen Mesteacăn, Dumitru Stanciu, Gheorghe Tudosescu și Ion Răducanu. Alături de aceștia figurează ca reclamanți, prin Asociația Comunelor din România (ACOR), primarul comunei Stâlpeni, Gabi Șerbănoiu, și viceprimarul Mariana Nicoleta Machedon.
Acțiunea este îndreptată împotriva Comunei Stâlpeni, reprezentată prin primar, dar și împotriva Primarului comunei Stâlpeni, situație care conduce la paradoxul juridic în care Gabi Șerbănoiu apare în același dosar atât în rândul reclamanților, cât și, prin instituția pe care o conduce, în rândul pârâților. Astfel, din punct de vedere procedural, primarul apare în același timp atât în categoria persoanelor care solicită drepturi salariale, cât și în categoria celor chemați să răspundă în instanță pentru dispozițiile emise tot de el. Situația poate avea explicații juridice legate de calitățile diferite în care acționează persoanele și instituțiile implicate, însă pentru public rămâne una dintre cele mai neobișnuite imagini oferite de un litigiu administrativ local.
Miza procesului este recalcularea salariilor și despăgubiri pentru perioada 2022–2025
Potrivit descrierii oficiale a obiectului cauzei, reclamanții solicită emiterea unui act administrativ privind ierarhizarea pe verticală a grilelor de salarizare, despre care susțin că a fost afectată de șase majorări succesive acordate în perioada analizată. Cererea vizează atât aspecte referitoare la stabilirea salariilor, cât și plata unor despăgubiri.
Dosarul nu privește doar funcționari publici, ci și persoane încadrate ca personal contractual, categorie care are un regim juridic diferit și unde îl regăsim printre reclamanți pe administratorul public Mesteacăn Eugen, beneficiar de pensie, dar și de salariu. Iată că, deși cumulează două venituri concomitent, prin grija primarului Șerbănoiu, acesta îl dă în judecată pe același primar Șerbănoiu, pentru diferențe de salariu pe care le consideră a fi neacordate.
Diferența de statut dintre funcționarii publici și cei contractuali a determinat instanța să dispună, la termenul din 23 aprilie 2026, disjungerea cauzei. Judecătorul a separat cererile formulate de personalul contractual de cele formulate de funcționarii publici, apreciind că acestea trebuie analizate pe căi procedurale distincte. Dosarul principal a rămas pe rolul secției de contencios administrativ, cu termen stabilit pentru octombrie 2026.
În dosarul nr. 1366/109/2026, rezultat prin disjungerea cauzei inițiale, au rămas ca reclamanți Viorica Dinculescu, Ovidiu-Eugen Mesteacăn, Dumitru Stanciu, Gheorghe Tudosescu și Ion Răducanu, reprezentați de Sindicatul Național al Salariaților din Comunele și Orașele din România (SCOR). Și în această cauză pârâți sunt Comuna Stâlpeni și Primarul comunei Stâlpeni.
Tribunalul Argeș a declinat cauza și a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției de contencios administrativ și fiscal. Judecătorii au stabilit că litigiul trebuie analizat de Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, competentă să soluționeze cererile formulate de personalul contractual.
Prin urmare, dosarul nu a fost judecat pe fond și nu a existat o soluție privind pretențiile salariale invocate. Instanța a decis exclusiv asupra competenței, trimițând cauza către secția considerată competentă și la care cei 5 nu au făcut încă obiectul unui dosar separat. Din acest motiv, nu se poate afirma că reclamanții au pierdut procesul, ci doar că au fost îndrumați către instanța specializată care trebuie să analizeze fondul cererii.
O practică veche readusă în discuție și întrebarea „cine apără efectiv interesele instituțiilor publice?”
Litigiul în care apar și demnitari și funcționari ai UAT Stâlpeni readuce în atenția publică o problemă discutată de-a lungul anilor atât de Gazeta de Stâlpeni, cât și de unele instituții publice, precum Curtea de Conturi. Este vorba despre modul în care autoritățile locale și școlare își exercită apărarea în procese care pot genera obligații financiare importante: numeroase situații, sindicatele sau salariații formulează acțiuni privind drepturi salariale, iar rezultatul proceselor depinde și de calitatea reprezentării sau a nereprezentării juridice a instituției chemate în judecată.
La nivel local au existat litigii care au generat dezbateri publice după pronunțarea unor hotărâri favorabile reclamanților. Un exemplu invocat frecvent este cel al fostului contabil-șef Eugen Mesteacăn, care a obținut în trecut despăgubiri reflectate ulterior în declarațiile sale de avere de la Liceul Tehnologic „I.C. Petrescu” din Stâlpeni.
În spațiul public au existat întrebări privind modul în care a fost asigurată apărarea instituției de învățământ implicate în acel litigiu de către directoarea Elena Postelnicu, persoană aflată în relații de amiciție cu familia Mesteacăn. Faptul că asemenea întrebări continuă să apară și astăzi, pe baza unor situații cel puțin paradoxale (primarul pârât este și reclamant), arată că transparența și comunicarea publică rămân esențiale ori de câte ori sunt în joc fonduri publice.
Chiar dacă legislația permite ca aceeași persoană să apară în cauză în calități juridice diferite, imaginea unui primar care figurează simultan între reclamanți și pârâți este dificil de explicat cetățenilor fără pregătire juridică. Pentru contribuabili, procesul poate părea o situație în care administrația locală se află într-un litigiu cu ea însăși.
În realitate, instanța va trebui să stabilească dacă pretențiile formulate sunt întemeiate și dacă există obligații legale privind reconfigurarea salarizării. Până la o soluție definitivă, dosarul rămâne un exemplu interesant despre complexitatea raporturilor dintre persoanele care ocupă funcții publice și instituțiile pe care le conduc sau le reprezintă. Totodată, cazul evidențiază importanța unei reprezentări juridice active atunci când sunt puse în discuție drepturi salariale și eventuale despăgubiri suportate din bugetul local.
Rămâne de văzut dacă instanțele vor confirma argumentele reclamanților și ce impact financiar ar putea avea eventualele hotărâri asupra bugetului comunei Stâlpeni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News