Închiderea adăpostului de la Uzunu, județul Giurgiu, considerat de organizațiile pentru protecția animalelor unul dintre cele mai controversate din România, readuce în atenție modul în care numeroase administrații locale au gestionat problema câinilor fără stăpân în ultimii ani. Potrivit unui comunicat al Federației Naționale pentru Protecția Animalelor (FNPA) transmis astăzi redacției noastre, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș a avut un rol decisiv în declanșarea procedurilor care au dus la închiderea adăpostului administrat de ASPA IVETS la Uzunu. Decizia vine după descoperirea a 105 cadavre de câini și după concluziile necropsiilor efectuate asupra unor animale moarte în adăpost.
FNPA susține că ASPA IVETS, proprietara adăpostului de la Uzunu, județul Giurgiu, era cunoscută de ani de zile pentru numeroase acuzații privind capturarea, deținerea și uciderea câinilor în afara standardelor legale și de bunăstare animală. Organizația salută intervenția DSVSA Argeș și consideră că închiderea adăpostului reprezintă un pas important în combaterea unor practici tolerate prea mult timp.
Primării din Argeș, printre care și UAT Mihăești, beneficiarii serviciilor ASPA IVETS
În comunicatul FNPA sunt enumerate mai multe administrații locale din județul Argeș care au avut contracte cu ASPA IVETS sau cu entități asociate acesteia. Printre acestea se află și Primăria Mihăești, alături de primăriile din Topoloveni, Bogați, Leordeni, Costești, Albota, Mărăcineni, Căteasca și Ciofrângeni.
Potrivit FNPA, mai multe primării din județul Argeș au trimis de-a lungul timpului câini capturați către adăposturi din alte județe, în baza unor contracte finanțate din fonduri publice. Printre destinațiile menționate se numără adăpostul de la Uzunu (Giurgiu), închis recent după descoperirea unor grave nereguli, dar și adăpostul de la Suraia (Vrancea), cu care au avut contracte primăria Țițești, dar și altele precum Rociu, Mozăceni și Negrași.
Adăpostul din Suraia a fost închis în luna februarie, după apariția unor imagini care, potrivit FNPA, dezvăluiau practici de ucidere a câinilor de o cruzime extremă. Acum, închiderea adăpostului din Giurgiu survine la doar câteva luni după închiderea adăpostului din Vrancea și ridică semne de întrebare cu privire la soluțiile adoptate de administrațiile locale pentru gestionarea câinilor comunitari.
La Stâlpeni, problema este departe de a fi rezolvată
În comuna Stâlpeni, situația câinilor fără stăpân continuă să provoace nemulțumiri în rândul locuitorilor. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care au trecut mai bine de șapte luni de la momentul în care reprezentanții ONG-ului „Stâlpeni, comuna noastră!” au anunțat public că vor rezolva problema.
Inițial, soluția propusă a fost strângerea de semnături și implicarea cetățenilor. Ulterior, președintele ONG-ului, Daniel Dobrișan, a redactat un proiect de HCL, anunțând colaborări cu Primăria Stâlpeni și promisiunea că va aborda problema cu Asociația GAL „Drumul Carelor”. Deși a prezentat perspectiva unui program care să conducă la reducerea fenomenului câinilor comunitari, după 7 luni nu s-a întâmplat nimic, iar proiectul pare abandonat.
Încă de la lansarea proiectului, am scris în Gazetă că șansele de reușită erau reduse. Realitățile economice, restrângerea de personal, limitarea cheltuielilor publice și lipsa resurselor necesare făceau dificilă materializarea promisiunilor făcute. Mai mult, Primăria Stâlpeni avea deja un contract destinat gestionării câinilor fără stăpân.
„A constata realitatea este simplu atunci când există voință”, a declarat Carmen Arsene, președinte al Federației Naționale pentru Protecția Animalelor (FNPA). La Stâlpeni chiar a existat voință sau doar „marketing politic”? Astăzi, la mai bine de șapte luni de la acele promisiuni, situația din teren pare să confirme aceste rezerve. Reclamațiile privind câinii comunitari continuă să apară în mediul online, iar rezultatele concrete ale proiectului nu sunt evidente pentru niciunul din locuitorii comunei.
Întrebări care așteaptă răspuns
În contextul închiderii adăpostului de la Uzunu și al reevaluării strategiilor de gestionare a câinilor comunitari la nivel național, administrațiile locale și organizațiile implicate în astfel de proiecte au obligația de a prezenta rezultate concrete. La Stâlpeni, după mai bine de șapte luni de la anunțarea soluțiilor, întrebarea „câți câini au fost sterilizați, câți au fost adoptați și ce măsuri au fost implementate efectiv pentru reducerea numărului de animale fără stăpân?”, încă își caută răspunsul.
Până la prezentarea unor răspunsuri clare și a unor rezultate măsurabile, problema câinilor comunitari din comună rămâne una nerezolvată, în ciuda promisiunilor făcute de ONG-ul „Stâlpeni, comuna noastră!”, de partenerii săi, dar și de autoritățile locale.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News